1. Statutul numelui: Valid, formal.
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Grupul Călata; (iii) Cuvertura post-tectogenetică a Dacidelor Interne.
3. Vârsta: Rupelian (Oligocen) (Mateescu, 1938); nu avem la Literatura Merian (= Rupelian inferior) (Meszaros et al. 1989).
4. Sinonimie: “Schichten von Méra” (Koch, 1880, p. 283); nu avem la Literatura “Méraer Schichten” (Koch, 1883, p. 132).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Satul Mera, jud. Cluj; (ii) Formaţiunea aflorează discontinuu între Bozna (jud. Sălaj), Brăişoru şi Baciu (jud. Cluj)(Moisescu, 1975);
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) Succesiune de gresii marnocalcaroase bioclastice cochilifere, marno-argile siltice, gresii marnoase cu moluşte marin-euhaline, grezocalcare fosilifere, calcare bioclastice cochilifere, gresii şi nisipuri marnoase cu moluşte salmastre, gresii cuarţoase slab glauconitice cu stratificaţie încrucişată. Grosimea formaţiunii la localitatea tip este de 37 m, foarte apropiată de cea maximă din regiune (cca. 40 m).
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) “Abwechselnd sandige, thonige, mergelige Schichten, mit einzelnen härteren Kalkmergel-Bänke, mit Brackwasser-fauna” (Alternanţă de strate nisipoase, argiloase, marnoase cu bancuri izolate de marnocalcare mai dure, cu faună de apă salmastră) (Koch, 1883, p. 140). Formaţiunea este reprezentată pentru prima dată pe Harta geologică, 1:75,000 “Banffy-Hunyad” (Koch et Hofmann, 1887); nu avem la Literatura (ii) Koch (1894), Răileanu et Saulea (1956), Stoicovici et Meszaros (1970) nu avem la Literatura, Moisescu (1975), Meszaros et al. (1989).
8. Limite: Limita inferioară, izocronă, este de tranziţie gradată de la Calcarul de Hoia; limita superioară, heterocronă este tranşantă cu argilele roşii continentale ale Formaţiunii de Moigrad.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Moluşte: Chlamys bellicostata (Wood), Ch. gravesi (d’Archiac), Pecten arcuatus (Brocchi), Pitar incrassata (Sow.), P. verneuili (d’Archiac), Callista villanovae (Desh.), Crassostrea multiplicata (Tourn.), “Cardium” transsilvanicum (Hofm. in Schreter), Ampullinopsis crassatina (Lmk.), Tympanotonos labyrinthum (Nyst), Turritella biarritzensis Bouss., Pugilina pyruloides (Grat.) (Meszaros 1957, Moisescu, 1972). Foraminifere: Pararotalia pinarensis Cush. et Berm., P. lithothamnium (Uhlig), Quinqueloculina impressa Reuss, Spiroloculina elongata (d’Orb.), S. bidentata (Hardl.), Elphidium olssoni Berri (Bombiţă et al. 1975). Ostracode: Cytheretta tenuistriata (Reuss), Cytherella compressa (Münster), C. pustulosa Keij, Cytheridea pernota Oertli et Keij, Echinocythereis scabra (Münster), Pterigocythereis fimbriata (Münster), Paracypris aerodynamica (Oertli), Eucytherura macropora (Lnks.), Bairdia elongata Lnks., Xestoleberis tumida (Reuss) (Olteanu, 1980). Nannoplancton: Helicosphaera reticulata (Bram. et Wilc.) Reticulofenestra umbilica (Levin) Mart. et Ritz., Sphenolithus predistentus Bram. et Wilc., Isthmolithus recurvus Defflandre, Ericsonia subdisticha (Roth et Hay), Lanternithus minuthus Stradner, Cyclicargolithus floridanus (Roth et Hay) Bukry, C. rupeliensis (Müller) Gheţa (Martini et Moisescu 1974, nu avem la Literatura Meszárós et al. 1974, nu avem la Literatura Gheţa, 1984 nu avem la Literatura). Impresiuni foliare: Castanopsis furcinervis (Rossm.) Kr. et Wld., Daphnogene cinnamomea (Rossm.) Kr. et Kn., Laurus obovata Web., Zizyphus zizyphoides (Ung.) Wld. (Meszaros et Petrescu, 1967) nu avem la Literatura. Mamifere marine: Halitherium sp. (Fuchs, 1971); nu avem la Literatura; (ii) Formaţiunea de Mera conţine asociaţii ale următoarelor biozone locale: Zona Tympanotonos labyrinthum/Ampullinopsis crassatina de moluşte (Moisescu, 1989), Zona Pararotalia lithothamnica de foraminifere bentonice (B. Popescu et al., 1978), Zona Scutella subtrigona de echinide (Popescu et al., 1978), Zona Cytheretta tenuistriata de ostracode (Popescu et al., 1978). Aceste zone caracterizează Merianul, subetaj regional (Meszaros et al., 1989). Nannoplanctonul calcaros aparţine zonei standard NP22 (Martini et Moisescu, 1974; Gheţa, 1984) corespunzând Rupelianului inferior.
10. Mediul depoziţional: Sedimentele Formaţiunii de Mera s-au depus în zona litorală (shelf intern) a unei mări cu ape euhaline, care în aria Gilău sufereau periodic scăderi de salinitate (episoade salmastre) prin aport de apă dulce de pe continent. Fauna de factură mesogeană indică un climat subtropical cu tendinţă de răcire.
11. Corelări: Formaţiunea de Mera din Aria Gilău şi sectorul sudic Ariei Meseş se corelează cu Stratele de Ciumârna, de Curtuiuş, de Ciocmani şi partea inferioară a Formaţiunii de Moigrad din sectorul nordic al Ariei Meseş şi cu partea terminală (Nivelul superior cu Scutella) a Calcarului de Cozla şi Formaţiunea de Cuciulat din Aria Preluca (Rusu,1989).
Dr. A. Rusu, 2000
Literatura citată
Bombiţă G., Gheorghian M., Popescu G., 1975, Lower Miocene at Cornu Breaza (Prahova Valley). 14-th Europ. Micropal. Coll. Rom., Guide Micropal., 185-189, Bucureşti.
Koch A., 1883, Berecht über die im Klausenburger Randgebirge und in dessen Nachbarschaft im Sommer 1883, ausgefürhte geologische Specialaufnahme. Föld. Közl., 13 (1-3), p.117-140, Budapest.
Koch A., 1894, Die Tertiarbilddungen des Beckens der Siebenburgischen Landestheile. I Palaogene Abtheilung. Mitt. a.d. Jahrb. d. kgl. ung. geol. Anstalt, 10, p.177-399, Budapest.
Mészáros N., 1957, Fauna de moluşte a depozitelor paleogene din nord-vestul Transilvaniei. Ed. Academiei, 174 p, 33 pl.
Mészáros N., Moisescu V., Rusu A., 1989, The Merian, a new substage of the Mesogean Oligocene. In: Petrescu I. et al., (eds.), The Oligocene from the Transylvanian Basin, Romania, 31-54.
Moisescu V., 1972, Mollusques et Echinides stampiens et égériens de la region de Cluj- Huedin - Românaşi ( Nord- Ouest de Transylvanie) . Mém. Inst. Géol. 16, 152 p.
Moisescu V., 1975a, Faziostratotypus: Dîlja (forage 5410) et Lonea (valea Deforului), Bassin de Petroşani (Das Kohlenbecken des Zsilly) (Schiel-Thales), Roumanie (Boundary ou Unit Stratotype: O/OM/M1). In: Chronostratigraphie und Neostratotypen, Miozän der Zentralen Paratethys, V, OM Egerien. Bratislava.
Moisescu V.,1975b, Stratigrafia depozitelor paleogene şi miocen-inferioare din regiunea Cluj-Huedin-Românaşi (NW-ul bazinului Transilvaniei) (Harta geologică sc. 1:87.000). AN, 47, 5-211.
Moisescu V., 1989, Biozonation des depots Meriens-Kiscelliens du Bassin de la Transylvanie sur base de mollusques. In: Petrescu I. et al. (editori), The Eocene from the Transylvanian Basin, 267-274.
Moisescu V., 1989, Contributions à la connaissance de la faune de mollusques egeriens prelevée du forage 19-Hobiceni (Bassin de Petroşani). In: Petrescu I. et al. (editori), The Eocene from the Transylvanian Basin, 275-283.
Olteanu R., 1980, Evolution de la Communauté d’ostracodes dans l’Oligocène du NW de la Transylvanie. Rev. roum. géol., géoph., géog., Géol.,24, p.177 - 198.
Popescu B., Bombiţă G., Rusu A., Iva Mariana, Gheţa N., Olteanu R., Popescu Daniela, Tăutu Elena, 1978, The Eocene of the Cluj-Huedin area. D. S. Inst. Geol., 64, 4, 295-357.
Răileanu Gr., Saulea Emilia, 1956, Paleogenul din regiunea Cluj şi Jibou (NW Bazinului Transilvaniei). AN, 29, 271-308.
Rusu A., 1989, Problems of correlation and nomenclature concerning the Oligocene formations în NW Transylvania. In “The Oligocene from the Transylvanian Basin” Romania, p.67-78, Cluj.