Formaţiunea de Ileanda

1.  Statutul numelui: Valid, formal.

2.  Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Grupul Dolheni;  (iii)  Cuvertura post-tectogenetică a Dacidelor Interne. Nord-vestul Depresiunii Transilvaniei.

3.  Vârsta: Rupelian (Oligocen) (Mateescu, 1938). nu avem la Literatura

4.  Sinonimie: “Fischschuppenschiefer von Nagy-Illonda” (partim) (Hofmann 1879, p. 265); nu avem la Literatura  “ Schichten von Nagy-Ilonda” (partim) (Koch, 1894, p. 350); “Stratele de Ileanda” (Dumitrescu, 1957, p. 29).

5.  Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Comuna Ileanda, jud. Sălaj; (ii) Formaţiunea aflorează discontinuu între Dumbrava (jud. Maramureş), Gostila şi Ciumărna (jud. Sălaj) Dumitrescu et Marinescu (1965), nu avem la Literatura  Rusu (1977).

6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i)  Argile foioase bituminoase cu 1-2 bancuri (cm-dcm) de calcare laminitice de tip Tylawa. In partea bazală se cunoaşte un pachet de pâna la 3 m de marne sau argile compacte, iar spre partea superioară apar intercalaţii de gresii siliciclastice. Argilele sunt din punct de vedere mineralogic illito-caolinitice (Ghergari et al., 1989). Grosimea formaţiunii este de 50-60 m în Aria Preluca şi cca 30 m la Ciumărna în Aria Meseş unde argilele slab bituminoase devin siltice şi chiar nisipoase.

7.  Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) “dunklen, grauen oder braunen feinschichtigen Mergeln und sandigen Thonen; führt sehr gewöhnlich kleine Fischschupen und Fischknöchelchen” (marne fin şistoase, închise la culoare, cenuşii sau brune şi argile nisipoase; conţine foarte adesea mici solzi de peşte şi oscioare de peşte) (Hofmann 1879, p. 266). “Stratele de Ileanda sunt formate dintr-un pachet de argile foioase, uşor bituminoase, cu solzi şi schelete de peşti (Clupea), pachet care spre partea superioară admite intercalaţii grezoase” (Dumitrescu 1957, p. 29); (ii)  Harta geologică, 1:100,000, foaia Şomcuta (Bombiţă, 1963); Koch (1894), Răileanu et Saulea (1956), Meszaros (1960), nu avem la Literatura Marinescu et Marinescu (1962), Bombiţă (1972), nu avem la Literatura  Rusu (1972, 1977, 1988), Rusu et al. (1996).

8.  Limite: Limita inferioară cu marnele calcaroase sau gresiile calcaroase, ale Formaţiunii de Bizuşa respectiv de Creaca este tranşantă. Limita superioară este de tranziţie gradată spre formaţiuni arenitice (Formaţiunea de Buzaş şi Gresia de Var) sau lutitice (Formaţiunea de Vima).

9.  Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): Peşti: Alosa sp., Scorpaena sp., Sygnathus sp., Clupea sp., Serranus sp. (Bombiţă, 1972); Moluşte: Cerastoderma lipoldi (Rolle), Janschinella garetzkii (Merklin), Nucula comta Goldf., Nuculana gracilis (Desh.) (Rusu, 1977); Ostracode: Cytheridea helvetica Lnks., C. intermedia (Reuss), Bairdia ovirormis Speyer, Loxoconcha aff. kuiperi Keij, Aglaiocypris aff. enigmatica (Speyer), Cytheretta aff. tenuistriata Reuss (Rusu et al., 1978, Olteanu, 1980); Foraminifere: Nonion granosum (d’Orb.), Pyrulina fusiformis (Roemer), Glandulina aequalis Reuss (Rusu, 1977); Nannoplancton calcaros: Reticulofenestra ornata Müller, R. lockeri  Müller, Transversopontis fibula Gheţa, T. latus Müller, Cyclicargolithus floridanus, C. abisectus, Lanternitus minutus, Sphenolithus moriformis (Gheţa et al., 1976; Rusu et al., 1996); Palinomorfe: Boehlensipollis hohli, Tytodiscus sp. Batiacosphaera sp. (Ionescu in Rusu et al., 1996);  (ii) Formaţiunea de Ileanda conţine ansamblul malacologic salmastru al Zonei Janschinella garetzkii (Rusu, 1995) tipic pentru etajul Solenovian din Paratethysul estic şi pentru Kiscellianul inferior din Paratethysul central. In partea bazală a formaţiunii se cunoaşte un bioorizont cu faună marină de origine boreală - Nivelul cu Nucula comta (Rusu, 1972). Asociaţiile de nannoplancton calcaros aparţin zonelor NP23 şi NP24 (bazal), corespunzând Rupelianului superior (Rusu et al., 1996).

10.  Mediul depoziţional: Mâlurile sapropelice care stau la originea “şisturilor” bituminoase din Transilvania s-au depus pe un şelf extern al Mării Solenoviene (Rusu, 1988), mare  salmastră caracterizată prin ape pliohaline (salinităţi de 9 - 16,5‰) şi condiţii euxinice de mediu sub o anumită adâncime.

11.  Corelări: Formaţiunea de Ileanda se corelează cu Formaţiunea de Gruia inclusiv Membrul Dâncu din Aria Gilău şi cu Formaţiunea Disodilelor Inferioare din Carpaţii Orientali.

  Dr. A. Rusu, 1999