Formaţiunea de Lunca

1.  Statutul numelui:

2.  Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Pânza Bucovinică (Sinclinalul Hăghimaş).

3.  Vârsta: Tithonian-Valanginian.

4.  Sinonimie: “Stratele de Pojorîta-Lunca” (Băncilă, 1958, p. 141) corespund părţii mijlocii a Stratelor de Lunca sensu (Patrulius et. al., 1969, tabelul 1 la p. 78); “Les Couches de Lunca supérieurs” (Patrulius et al., 1965, p. 252); “Orizontul flişului calcaros (stratele de Lunca superioare, tip “prefliş” (Patrulius et. al., 1969, p. 79);  “Lunca Beds” (Patrulius et. al., 1965, citat de Patrulius et. al., 1976, p. 80); “strate de Lunca” (Patrulius et. al., 1969, p. 77; Săndulescu, 1975, p. 76; ); “Lunca Formation” (Patrulius et. al., 1976, p. 80). 

5.  Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Afluenţi pe stânga ai Trotuşului, la Lunca de Jos, jud. Harghita; (ii) de la Huisurez pe Valea Dămucului, până la izvoarele Trotuşului (pe toţi afluenţii pe stânga ai acestei văi); hărţile geologice în Patrulius et. al. (1969), Săndulescu (1975).

6.  Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): După Patrulius et. al. (1976, p. 80): “The Lunca Formation proper consists of an alternation of centimetric marly siltstones and sandstones, marşy and argillaceous-marly shales, and slightly argillaceous centimetric to decimetric micritic limestones, some with fucoids of Chondrites type. All these rocks are light coloured. Scarce interbeds of dark-gray calcarenites to calcirudites also occur. Locally a bazal conglomerate is present and in the uppermost part-light coloured black or variegated silicolites rich in Radiolaria.” Litologia Formaţiunii de Lunca traversate de afluenţii pe stânga ai Văii Dămucului a fost descrisă de Săndulescu (1975, p. 76-78).

Patrulius et. al. (1969, p. 79-80 şi fig. 1 la p. 80) descriu o stivă sedimentară de 700 m grosime constituită din “siltite, rareori gresii marnoare, în strate de câţiva centimetri grosime, şisturi marnoase şi argilo-marnoase, deseori puţin nisipoase, marne, marnocalcare şi calcare marnoase, ultimele în strate de 2-20 cm grosime separate prin intervale de 20-200 cm....Caracterul ritmic al depozitelor apare evident...Pe suprafaţa marnocalcarelor sau a siltitelor se observă mici fucoide de tipul Chondrites, cenuşii pe fond alburiu în primul caz, alburii pe fond cenuşiu în al doilea caz. Uneori se remarcă în marnocalcare şi mici canale ramificate al căror material de umplutură apare pe secţiuni subţiri constituit din siltit pigmentat în brun (burrow-fillings).” Sunt prezente şi intercalaţii subţiri de calcarenite şi calcirudite mărunte. In Valea Raţei o microbrecie conţine Lamellaptychus angulocostatus şi L. cf. seranonis. Silicolitele care constituie o bandă îngustă (între Valea Banului şi Valea Sălămaşu Mic) sunt reprezentate prin jaspuri alb-gălbui, roşii, verzui, cu radiolari (Băncilă et Papiu, 1962, p. 30-34).

7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Patrulius et. al. (1965, citat de Patrulius et. al., 1976, p. 80); (ii) Băncilă (1858, p. 141.142); Săndulescu (1975, p. 6-81); Patruliu et. al. (1976, p. 80).

8. Limite: Limita inferioară este la contactul cu dolomite triasice sau cu Formaţiunea de Antaluc sau cu Stratele cu Aptychus inferioare (Patrulius et. al., 1976, p. 80). Limita superioară discordantă este la contactul cu Formaţiunea de Sălămaş.

9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Crassicolaria massutiniana (Tithonian) din partea inferioară a Formaţiunii de Lunca. De la partea ei superioară provin Lamellaptychus angulocostatus şi L. cf. seranonis, Peregrinella peregrina (Hauterivian);  (ii) Din partea inferioară a Formaţiunii de Lunca provine o asociaţie de calpionelle ale Zonei Crassicolaria. Săndulescu (1975, p. 78-80) prezintă liste de aptichi şi calpionelle cu care argumentează vârsta tithonian-valanginiană a formaţiunii.

10. Mediul depoziţional:

11. Corelări: Formaţiunea de Lunca este corelabilă cu Stratele de Sinaia din Zona Internă a Flişului (intervalul de vârstă Berriasian-Valanginian.