1. Statutul numelui: Valid.
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Bazinul Petroşani.
3. Vârsta: Oligocen superior (Chattian) (=Egerian).
4. Sinonimie: “Succesiunea medie” (Hofmann, 1870); “Orizontul mediu (= Grupa stratelor productive = Orizontul marno-argilos” (Răileanu, 1955b, p. 202); “strate cu cyrene (complexul productiv inferior..)” (Răileanu et al., 1960, p. 269, tabelul nr. 2); “orizont mijlociu” (Macovei, 1954, p. 458); “Orizontul mediu (productiv)” (Mateescu, 1956, p. 128); “Seria productivă inferioară” (Drăghindă, 1963, p. 138).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Forajul 5410 – Dâlja, jud. Hunedoara; (ii) Formaţiunea aflorează pe rama sudică a bazinului Petroşani; pe rama nordică a bazinului aflorează între Petrila şi Paroşeni ca o bandă continuă; mici petice sau benzi perpendiculare pe direcţia bazinului între Valea Bărăcanilor şi Valea Răscoalei; în dreptul localităţii Uricani; împrejurimile localităţii Lupeni; o fâşie în versantul stâng al Văii Jiului de Est, până în versantul stâng al Jieţului; (ii) Harta geologică 1:200,000, foile 33-Tîrgu-Jiu, caroul a1; 26-Orăștie, caroul d1Ș Harta geologică 1:50,000, foile 106c-Lupeni (Berza et al., 1986), 124a-Cîmpu lui Neag (Savu et al., 1979).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Formaţiunea este constituită predominant din şisturi argiloase ciocolatii şi şisturi disodiliforme cenuşii-negricioase, în care sunt intercalate 21 de strate de cărbuni bruni şi huilă. Formaţiunea conţine şi gresii stratificate, decimetrice şi centimetrice, cenuşii, fin micacee. Grosimea formaţiunii este frecvent între 250-300 m; cea minimă este de 200 m, iar cea maximă 650 m.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Moisescu (1980, p. 109-111; 1986, pe Harta geologică a regiunii Câmpul lui Neag, sc. 1:100,000).
8. Limite: Limita inferioară, slab transgresivă, este la contactul cu Formaţiunea de Câmpa-Răscoala. Limita superioară, concordantă este la contactul cu Formaţiunea de Lonea.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Formaţiunea conţine rare resturi de peşti şi de mamifere. Ea este bogată în moluşte care au determinat separarea a două orizonturi: un orizont inferior cu Crassostrea cyanthula, Mytilus aquitanicus şi un orizont superior cu Corbula (Variocorbula) gibba şi Planorbis sp., Turritella venus; (ii) Fauna de moluşte a formaţiunii aparţine Zonei cu Costatoleta psammobiaeformis.
10. Mediul depoziţional: Fauna de moluşte, predominant salmastră, resturile de plante şi stratele de cărbune pun în evidenţă o alternanţă de faciesuri dulcicol-oligohaline, cu faciesuri salmastre sau chiar marine. Moisescu (1979) nu este la Literatura a recunoscut şase biotopuri cu moluşte în orizontul inferior şi două în cel superior. Bazinul funcţiona ca o lagună care avea temporar legătură cu marea oligocenă.
11. Corelări: Fauna de moluşte din Formaţiunea de Dâlja-Uricani se apropie de fauna “Stratelor de Cubleşu” şi a celor de Dealul Cotului din NV Transilvaniei, cu Stratele de Buzaş din nordul Transilvaniei şi cu “Orizontul inferior marnos” din Depresiunea Getică, de pa Valea Muereasca.
Adina Ichim, 1998
Literatura citată
Berza T., Seghedi Antoneta, Pop G., Szasz L., Hârtopanu I., Săbău G., Moisescu V., Popescu G., 1986, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 106c-Lupeni.
Drăghindă I., 1963, Contribuţii la cunoaşterea condiţiilor de sedimentare în bazinul Petroşani (Carpaţii Meridionali). A.G.C-P, Cong. V, III/1, Comunic. şt., secţ. II, Stratigrafie, 41-48.
Hofmann K., 1870, Das Kohlenbecken des Zsily (Schiel)-Thales. Verh. d.k.k. geol. R.-A., 1-18, Wien.
Macovei G., 1954, Geologie stratigrafică. Ed. Tehnică, 536 p.
Mateescu I., 1956, Studiul petrografic al cărbunilor din bazinul văii Jiului, cu privire specială asupra cărbunilor din regiunea Uricani-Cîmpu lui Neag. AN., 29, 125-195.
Moisescu V.,1980, Consideraţii asupra unităţilor litostratigrafice ale Terţiarului din bazinul Petroşani (i). Stud. cerc. geol.geofiz. geogr., Geol., 25, 109-117.
Moisescu V., 1986, Nannogastropodes de l'Aquitanien de la Dépression de Haţeg (Région de Ruseşti-Crivadia). D. S. Inst. Geol., 70-71, 3, 43-53.
Răileanu Gr., 1955b, Cercetări geologice în regiunea Câmpul lui Neag-Uricani şi consideraţiuni generale asupra bazinului Petroşani. D. S. Inst. Geol., 39, 193-204.
Răileanu Gr., Patrulius D., Mărgărit E., Chivu M., Dragu V., 1960, Corelarea molaselor cu Antracoterii mari din Transilvania şi Bazinul Petroşani. Stud. cerc. geol.geofiz. geogr., Geol., 5, 2, 265-275.
Stan N., Stănoiu I., Năstăseanu S., Moisescu V., Seghedi A., Pop G., 1979, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 124a-Cîmpu lui Neag.