1. Statutul numelui: Valid, formal.
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Grupul Călata; (iii) Cuvertura post-tectogenetică a Dacidelor Interne. Nord-vestul Depresiunii Transilvaniei.
3. Vârsta: Rupelian (Oligocen) (Mateescu, 1938) Merian (= Rupelian inferior) (Meszaros et al. 1989).
4. Sinonimie:“UnterebrackischeSchichten”(Hofmann,1879, p.263); nu este la Literatura “Braunkohlenbildung von Révkörtvelyes” (Koch, 1888); “Révkörtvélyeser Schichten” (Hofmann et Mattyasovsky, 1889, hartă); nu este la Literatura “ Stratele de Curtuiuş” (Voiteşti, 1936, p. 65); nu este la Literatura “Couches de Răstoci” (Mateescu, 1938, p. 699). nu este la Literatura
5. Localitatea tip (i); Răspândirea geografică (ii): (i) Satul Var ( jud. Sălaj), Pârâul Cheţii. Acces uşor; (ii) Formaţiunea aflorează discontinuu între Băbeni şi Bozna (jud. Sălaj).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Alternanţă de argile cenuşii şi marne fosilifere cu intercalaţii de marnocalcare, şisturi cărbunoase şi cărbuni. Aceste depozite predominant pelitice conţin faune salmastre şi de apă dulce. Grosimea formaţiunii la localitatea tip este de cca. 25 m.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) “Sie besteht vorherrschend aus grünlichen oder blaulichen, wohlgeschichteten Thon, welchem einzelne dünne mergelige Zwischenlagen, hin und wieder auch sphärosideritischen Linsen in Lagen angeordnet, ferner ein schwaches Glanzkohlenflötz eingeschaltet sind.” (Ea constă predominant dintr-o argilă verzuie sau albăstruie bine stratificată, în care există intercalaţii izolate, subţiri, marnoase, pe alocuri şi lentile de sferosiderite dispuse în strate, apoi un strat subţire de cărbune lucios) (Hofmann, 1879, p. 263); Formaţiunea este reprezentată pentru prima dată pe Harta geologică, 1:75,000 “Zilah” (Hofmann et Mattyasovsky, 1889); (ii) Koch (1894), Mateescu (1938), Răileanu et Saulea (1956), Rusu (1977), Şuraru (1989), Meszaros et al. (1989).
8. Limite: Limita inferioară, izocronă, tranşantă, se situează între calcarele bioclastice marine ale formaţiunii subiacente şi marno-argilele cu faună salmastră din baza Formaţiunii de Curtuiuş. Limita superioară, heterocronă, tranşantă se situează la apariţia primelor argile roşii din baza Formaţiunilor de Moigrad şi Ciocmani.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Moluşte: Polymesoda convexa (Brgt.), Pitar incrassata (Sow.), “Cardium” transsilvanicum (Hofm. in Schreter), Crassostrea multiplicata (Tourn.), Caestocorbula henckeliusiana (Nyst), Dreissena eocaena (Mun.- Chalm.), Tympanotonos labyrinthum (Nyst), Potamides lamarcki (Brgt.), Pirenella plicata galeotti (Nyst), Globularia porolissensis Rusu, Turritella biarritzenzis Bouss., Melanoides fasciata inflata (Nyst), Hydrobia obtusa Sandb., Planorbarius hofmanni Rusu, Lymnaea fusiformis (Sow.) (Rusu, 1977; Şuraru, 1989); Foraminifere: Ammonia ex gr. simplex (d’Orb.), Rotalia propinqua Roemer, Nonion elongatum (d’Orb.), N. graniferum (Terq.), Glabratella ubiqua (Le Calvez), Cibicides sulzensis Hermann, Quinqueloculina impressa Reuss, Q. hauerina d’Orb., Buliminella sp., Elphidium sp. (Şuraru, 1989); Ostracode: Cytheridea pernota Oertli et Keij, C. helvetica Lnks., Cytherella pustulosa Keij, C. beyrichi (Reuss), Neocyprideis apostolescui (Keij), Loxoconcha kuiperi Keij (Olteanu, 1980); Briozoare: Smittina regularis Reuss, Electra concatenata Reuss, Schizoporella unicornis Reuss, Crisia haueri Reuss (Şuraru, 1989); (ii) Formaţiunea de Curtuiuş conţine elemente ale zonei locale de moluşte Tympanotonos labyrinthum/Ampullinopsis crassatina (Moisescu, 1989), caracteristică subetajului Merian (Meszaros et al., 1989) care corespunde Rupelianului inferior.
10. Mediul depoziţional: Sedimentele Formaţiunii de Curtuiuş s-au depus în zona litorală (shelf intern) cu ape salmastre. Oscilaţiile de nivel marin au condus la izolarea pe anumite suprafeţe a unor lacuri cu ape dulci cu sedimentare lacustră sau palustră.
11. Corelări: Formaţiunea de Curtuiuş din extremitatea nordică a Ariei Meseş se corelează cu partea bazală a Formaţiunii de Cuciulat din Aria Preluca si cu o secţiune din partea inferioară a Formaţiunii de Mera din Aria Gilău şi sectorul sudic al Ariei Meseş (Rusu, 1989).
Dr. A. Rusu, 2000
Literatura citată
Koch A., 1894, Die Tertiarbilddungen des Beckens der Siebenburgischen Landestheile. I Palaogene Abtheilung. Mitt. a.d. Jahrb. d. kgl. ung. geol. Anstalt, 10, p.177-399, Budapest.
Mészáros N., Moisescu V., Rusu A., 1989, The Merian, a new substage of the Mesogean Oligocene. In: Petrescu I. et al., (eds.), The Oligocene from the Transylvanian Basin, Romania, 31-54.
Moisescu V., 1989, Biozonation des depots Meriens-Kiscelliens du Bassin de la Transylvanie sur base de mollusques. In: Petrescu I. et al. (editori), The Eocene from the Transylvanian Basin, 267-274.
Moisescu V., 1989, Contributions à la connaissance de la faune de mollusques egeriens prelevée du forage 19-Hobiceni (Bassin de Petroşani). In: Petrescu I. et al. (editori), The Eocene from the Transylvanian Basin, 275-283.
Olteanu R., 1980, Evolution de la Communauté d’ostracodes dans l’Oligocène du NW de la Transylvanie. Rev. roum. géol., géoph., géog., Géol.,24, p.177 - 198.
Răileanu Gr., Saulea Emilia, 1956, Paleogenul din regiunea Cluj şi Jibou (NW Bazinului Transilvaniei). AN, 29, 271-308.
Rusu A., 1977, Stratigrafia depozitelor Oligocene din NW Transilvaniei (Regiunea Treznea-Hida-Poiana Blenchii), AN, 51, 69-202.
Rusu A., 1989, Problems of correlation and nomenclature concerning the Oligocene formations în NW Transylvania. In “The Oligocene from the Transylvanian Basin” Romania, p.67-78, Cluj.
Şuraru N., 1989, Zur abgrenzung und kennzeichnung der Curtuiuşer-Schichten im Gebiet Var-Kibou (Kreis Sălaj). In: Petrescu I. et al., (eds.), The Oligocene from the Transylvanian Basin, Romania, 105-116.