Formaţiunea de Cuciulat

Descarca / Imprima

1. Statutul numelui: Valid, formal.

2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii);  Unitatea structurală (iii): (i) Grupul Călata; (iii) Cuvertura post-tectogenetică a Dacidelor Interne. Nord-vestul Depresiunii Transilvaniei.

3. Vârsta: Rupelian (Oligocen) (Mateescu, 1938); Merian (= Rupelian inferior) (Meszaros et al., 1989).

4. Sinonimie: “Couches de Cuciulat” (Mateescu, 1938, p. 699).

5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Satul Cuciulat ( jud. Sălaj). O secţiune mai completă se întâlneşte pe valea Hârtoapelor, la sud de cariera de calcare de la Glod (jud. Sălaj), care poate constitui parastratotipul. Acces uşor. (ii) Formaţiunea aflorează discontinuu între Dumbrava (jud. Maramureş), Băbeni şi Poiana Blenchii (jud. Sălaj) (Dumitrescu et Marinescu 1965, Rusu, 1977).

 6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Alternanţă de pachete predominant marnoase (pe alocuri nisipoase) cu pachete predominant calcaroase (calcare bioclastice) cu faune salmastre si de apă dulce în partea bazală (facies de Curtuiuş), salmastre şi marin euhaline  în partea mediană şi cu faune euhaline în partea superioară (facies de Ciocmani). Grosimea maximă a formaţiunii este de peste 35 m în sectorul Cuciulat-Răstoci, de cca. 30 m la Glod şi de numai 20 m la Poiana Blenchii.

7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) “… faciès calcaire et calcairo-gréseux”… “Donc la denomination de couches de Cuciulat se rapporte à un complexe bien plus unitaire de couches, qui comprennent des calcaires à Ostraea et dans le facies à charbons et dans le facies marin”. (… facies calcaros şi calcaro-grezos… Deci denumirea de strate de Cuciulat se raportează la un complex foarte unitar de strate, care cuprind calcare cu Ostraea şi în faciesul cu cărbuni şi în faciesul marin.) (Mateescu, 1938, p. 699-700). Formaţiunea este figurată pentru prima dată pe Harta geologică, 1:75,000 “Gaura und Galgo” (Hofmann, 1891) unde apare divizată după cele două faciesuri principale de salinitate în Révkörtvélyeser Schichten şi Csokmanyer Schichten; (ii) Dumitrescu (1957), Marinescu et Marinescu (1962), Bombiţă (1972), Rusu (1977).

8. Limite: Limita inferioară, izocronă, pe alocuri de eroziune, se situează între calcarele bioclastice marine ale Calcarului de Cozla şi marno-argilele cu faună salmastră din baza Formaţiunii de Cuciulat. Limita superioară izocronă se situează la apariţia primelor marne bituminoase sau argile şistoase bituminoase din baza Formaţiunii de Bizuşa.

9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Moluşte: Chlamys bellicostata (Wood), Polymesoda convexa (Brgt.), Pitar incrassata (Sow.), Pitar verneuili (d’Arch.), Crassostrea multiplicata (Tourn.), “Cardium” transsilvanicum (Hofm. in Schr.), Planorbarius hofmanni Rusu, Melanoides inflata (Nyst), Tympanotonos labyrinthum (Nyst), Pirenella plicata galeotti (Nyst), Globularia porolissensis Rusu, Ampullinopsis crassatina (Lmk.), Turritella biarritzensis Bouss., T. planispira Nyst., Pugilina pyruloides (Grat.) (Rusu, 1977). Echinide: Scutella subtrigona Koch., Eupatagus pavayi Koch., Schizaster archiaci Cott. (Koch., 1894). Foraminifere: Pararotalia lithothamnica (Uhlig.), Sphaerogypsina globulus (Reuss), Miliolina contorta d’Orb., Quinqueloculina carinata d’Orb., Q. seminulum Linné, Elphidium olssoni Berri,  Rotalia propinqua Reuss, R. stellata Reuss, Nonion affine (Reuss), Spiroloculina elongata (d’Orb.), Cibicides dampelae Bykova et Chram. (Barbu, 1962, Iva în Meszaros et al., 1989). Ostracode: Cytheretta tenuistriata (Reuss), Cytherella gracilis Lnks., C pustulosa Keij,  Schizocythere tessellata (Bosq.), Bairdia oviformis Speyer, Echinocythereis scabra (Münster),  Krithe pernoides (Bnn.), Cytheridea henisiensis Keij, Cytherelloidea jonesiana (Bosq.) (Olteanu, 1980).Nannoplancton: Reticulofenestra umbilica (Levin) Mart. et Ritz., R. lockeri Müller, R. ornata Müller, Sphenolithus predistentus Bram. et Wilc., Cyclicargolithus floridanus (Roth et Hay) Bukry, C. rupeliensis (Müller) Gheţa (Meszaros et al., 1977); (ii) Formaţiunea de Cuciulat conţine asociaţii ale biozonelor locale: Zona Tympanotonos labyrinthum/Ampullinopsis crassatina de moluşte (Moisescu 1989), Zona Pararotalia lithothamnica de foraminifere bentonice (Popescu B. et al., 1978), Zona Scutella subtrigona de echinide (Popescu B. et al., 1978), Zona Cytheretta tenuistriata de ostracode (Popescu B. et al., 1978), caracteristice subetajului  regional Merian (Meszaros et al., 1989). Nannoplanctonul calcaros aparţine Zonei standard NP22 (Meszaros et al., 1977), corespunzând  Rupelianului inferior.

10. Mediul depoziţional: Sedimentele Formaţiunii de Cuciulat s-au depus în zona litorală (shelf intern)  a unei mări cu ape euhaline, care în Aria Preluca sufereau periodic scăderi de salinitate (episoade salmastre) prin aport de apă dulce. Oscilaţiile de nivel ale mării au dus la izolarea la începutul depunerii acestei formaţiuni a  unor lacuri litorale în cuprinsul Ariei Preluca. Fauna de factură mesogeană indică un climat subtropical cu tendinţă de răcire.

11. Corelări: Formaţiunea de Cuciulat din Aria Preluca se corelează cu Formaţiunea de Curtuiuş, Formaţiunea de Ciocmani şi partea inferioară a Formaţiunii de Moigrad din Aria Meseş (sectorul nordic) şi cu Formaţiunea de Mera (mai puţin partea ei bazală = Nivelul cu Scutella inferior) din Aria Gilău şi sectorul sudic al Ariei Meseş (Rusu, 1989).

                                                                                                Dr. A. Rusu, 2000

 

Literatura citată
SITUAREA FORMAȚIUNII PE HARTA GEOLOGICĂ A ROMÂNIEI, SCARA 1:200.000
50 KM D E P R E S I U N O E A P A N N N I C Ă PLATFORMA MOLDOVENEASC Ă PLATF. SCITIC Ă PROMONT. NORD- DOBROGEAN DOBROGEA DE NORD DOBROGEA CENTRAL Ă DOBROGEA DE SUD (Depres. Predobrogean ă) P L A T F O R M A M O E C S I Ă GETIC Ă I N T E R N Ă D E P R E S U I N E A A V A N F O S A A E V S A R N A E O N F X T Ă A V A N F O S A X E T E R N Ă P S U Â B N Z A C A R P A T I C Ă F S L I L U E X R T E N Z O N A T C R I S A L I N Ă O - M E Z O Z O I C M U N Ţ I I A P U S E N I DEPRESIUNEA TRANSILVANIEI M. C ălimani M. Harghita M. Gurghiu C A P R A Ţ M I I R I E D I O N A L I F L S I U L T R A N S C A R P A T I C M. Gut ăi DELTA DUN ĂRII F U L L I S I N T E R N (Depres. Predobrogean ă) Boto ani ş R d u i ă ă ţ Suceava Iasi Tg. Neam ţ Ptra. Neam ţ Gura Humorului Campulung Roman Bac u ă Barlad Tecuci Focsani Gala i ţ Br ila ă M cin ă Tulcea Babadag Constan a ţ Mangalia Cernavod ă Fete ti ş C l ra i ă ă ş Ţă ă nd rei Slobozia Olteni a ţ BUCURE TI Ş Urziceni Mizil Buz u ă Ploiesti C mpina â Targoviste C mpulung â C. De Arges Pitesti R. Valcea Giurgiu Alexandria Ro iori ş T. Magurele Corabia Caracal Bals Craiova Bailesti Calafat Tr. Severin Orsova Mold. Noua Oravita Anina Caransebes Buzias Lugoj Timisoara Arad Lipova Zarand Salonta Beius Stei Vascau Borod Oradea Zalau Satu Mare Baia Mare Sighet Vi eu ş R zoare ă N s ud ă ă Dej Bistri a ţ Colibita Bicaz Ditrau Gheorgheni Sovata M. Ciuc Odorhei Baraolt Tg. Secuiesc Covasna Sf. Gheorghe Persani Brasov Sinaia F g ra ă ă ş Sibiu Alba Iulia Petrosani Deva Hunedoara Media ş Sighi oara ş Ocna Mure ş Tg. Mure ş Turda Huedin Cluj Reghin Deda Com nesti ă B. Sl nic ă One ti ş Ca in ş Tulnici Rm. S rat ă Tismana Tg. Jiu Slatina Hârşova Jibou Brad Vatra Dornei Olăneşti Ş Topli ţa ; 1 2 3 4 5 6 7 10 11 13 12 16 22 21 20 18 19 17 14 8 15 9 c2 c3 c4 d2 d3 d4 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 b1 b2 c1 c2 d1 d2 d3 a4 b3 b4 c3 c4 d2 d3 d4 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 c2 c3 c4 d2 d3 d4 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a2 a3 a4 b3 b4 c4 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b2 b3 b4 c2 c3 c4 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 b1 b2 b3 c1 c2 c3 d1 d2 d3 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c3 c4 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 d1 d2 d3 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c2 c3 a1 a2 a3 b1 b2 b3 CAROIAJUL ĂRȚII GEOLOGICE 1: 200,000 SUPRAPUS ĂŢILOR TECTONICE ALE ROMÂNIEI H UNIT DENUMIREA FOILOR H ĂRȚII GEOLOGICE SCARA 1: 200,000 1-DARABANI 2- SATU MARE 3- BAIA MARE 4- VIȘEU 5- RUDĂUȚI 6- SUCEAVA 7- ȘTEFĂNEȘTI 8- ORADEA 9- ȘIMLEUL SILVANIEI 10- CLUJ 11- BISTRIȚA 12- TOPLIȚA 13- PIATRA NEAMȚ 14- IAȘI 15- SÎNNICOLAUL MARE 16- ARAD 17- BRAD 18- TURDA 19- TÎRGU MUREȘ 20- ODORHEI 21- BACĂU 22- BÎRLAD 23- JIMBOLIA 24- TIMIȘOARA 25- DEVA 26- ORĂȘTIE 27- SIBIU 28- BRAȘOV 29- COVASNA 30- FOCȘANI 31- REȘIȚA 32- BAIA DE ARAMĂ 33- TÎRGU-JIU 34- PITEȘTI 35- TÎRGOVIȘTE 36- PLOIEȘTI 37- BRĂILA 38- TULCEA 39- SULINA 40- TURNU-SEVERIN 41- CRAIOVA 42- SLATINA 43- NEAJLOV 44- BUCUREȘTI 45- CĂLĂRAȘI 46- CONSTANȚA 47- BECHET 48- TURNU-MĂGURELE 49- GIURGIU 50- MANGALIA 1. Depresiunea Silvaniei 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. Depresiunea Oa şului Depresiunea Dornei Depresiunea l Gheorgheni Depresiunea ăneşti Com Depresiunea l Ciucului Depresiunea șovului Bra Depresiunea şti Brezoi-Tite Depresiunea şani Petro Depresiunea şului Mure Depresiunea şova Bahna-Or Depresiunea şova Cara Depresiunea ţa Sichevi Depresiunea Bozovici-Nera Depresiunea ş-Mehadia Caransebe Depresiunea ă Rusca Montan Depresiunea ţegului Ha Depresiunea şul Mare Zlatna-Alma Depresiunea ăcărâmb Brad-S Depresiunea Zarandului Depresiunea şului Beiu Depresiunea Borodului 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50
1. Depresiunea Silvaniei
2. Depresiunea Borodului
3. Depresiunea Beiușului
4. Depresiunea Zarandului
5. Depresiunea Brad-Săcărâmb
6. Depresiunea Zlatna-Almașul Mare
7. Depresiunea Hațegului
8. Depresiunea Rusca Montană
9. Depresiunea Caransebeș-Mehadia
10. Depresiunea Bozovici-Nera
11. Depresiunea Sichevița
12. Depresiunea Carașova
13. Depresiunea Bahna-Orșova
14. Depresiunea Mureșului
15. Depresiunea Petroșani
16. Depresiunea Brezoi-Titești
17. Depresiunea Brașovului
18. Depresiunea Ciucului
19. Depresiunea Comănești
20. Depresiunea Gheorgheni
21. Depresiunea Dornei
22. Depresiunea Oașului
DENUMIREA FOILOR HĂRȚII GEOLOGICE SCARA1:200.000
1. DARABANI
2. SATU MARE
3. BAIA MARE
4. VIȘEU
5. RĂDĂUȚI
6. SUCEAVA
7. ȘTEFĂNEȘTI
8. ORADEA
9. ȘIMLEUL SILVANIEI
10. CLUJ
11. BISTRIȚA
12. TOPLIȚA
13. PIATRA NEAMȚ
14. IAȘI
15. SÎNNICOLAUL MARE
16. ARAD
17. BRAD
18. TURDA
19. TÎRGU MUREȘ
20. ODORHEI
21. BACĂU
22. BÎRLAD
23. JIMBOLIA
24. TIMIȘOARA
25. DEVA
26. ORĂȘTIE
27. SIBIU
28. BRAȘOV
29. COVASNA
30. FOCȘANI
31. REȘIȚA
32. BAIA DE ARAMĂ
33. TÎRGU-JIU
34. PITEȘTI
35. TÎRGOVIȘTE
36. PLOIEȘTI
37. BRĂILA
38. TULCEA
39. SULINA
40. TURNU-SEVERIN
41. CRAIOVA
42. SLATINA
43. NEAJLOV
44. BUCUREȘTI
45. CĂLĂRAȘI
46. CONSTANȚA
47. BECHET
48. TURNU-MĂGURELE
49. GIURGIU
50. MANGALIA
SITUAREA FORMAȚIUNII PE HARTA GEOLOGICĂ A ROMÂNIEI, SCARA 1:50.000