1. Statutul numelui: Valid, formal
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Grupul Dolheni; (iii) Cuvertura post-tectogenetică a Dacidelor Interne. Nord-vestul depresiunii Transilvaniei.
3. Vârsta: Rupelian (Oligocen) (Rusu, 1972).
4. Sinonimie: “Stratele de Creaca”, Rusu (1970, p. 521).
5. Localitatea tip (i); Răspândirea geografică (ii): (i) Comuna Creaca, jud. Sălaj; (ii) Formaţiunea aflorează discontinuu între Var şi Ciumărna (jud. Sălaj); Harta geologică 1:50,000, foile 29b-Jibou (Rusu et Popescu, 1975), 29c-Mezeş (Rusu et al., 1977).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Gresii micacee calcaroase sau marnoase fine, stratificate, pe alocuri lumaşelice, cu grosimea maximă de cca. 10 m în secţiunea tip şi cu o grosime minimă de numai 0,35 m la Moigrad.
7. Referinţa tip (i); Referinţe ulterioare (ii): (i) “pachet de circa 10 m de gresii cuarţoase micacee, fine, albicioase care se desfac în plăci subcentimetrice. Gresiile conţin mulaje de cardiacee mici, de tipul Cardium lipoldi Rolle, şi nişte lamelibranchiate alungite, asemănătoare cu cele din stratele de Bizuşa,” Harta geologică 1:50,000 foaia 29b- Jibou (Rusu et Popescu, 1975); (ii) Rusu (1972, 1977, 1988).
8. Limite: Limitele formaţiunii sunt tranşante, cu contrast litologic. Limita inferioară cu argilele roşii ale Formaţiunii de Moigrad este diacronă, de transgresiune. Limita superioară cu argilele bituminoase ale Formaţiunii de Ileanda este izocronă, cu continuitate de sedimentare.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Moluşte: Cerastoderma lipoldi (Rolle), C. serogosica (Noss.), Merklinicardium apostolovense (Merklin), Janschinella garetzkii (Merklin), Lenticorbula sokolovi (Karlov), Ergenica cimlanica (Popov), Urbnisia lata Gontsch. (Rusu, 1995); (ii) Formaţiunea de Creaca conţine ansamblul malacologic salmastru, cu genuri şi specii endemice al Zonei Janschinella garetzkii (Rusu, 1995), tipic pentru etajul Solenovian din Paratethysul estic şi pentru Kiscellianul inferior din Paratethysul central.
10. Mediul depoziţional: Nisipurile s-au depus în zona litorală a Mării Solenoviene (Rusu, 1988), caracterizată prin ape de suprafaţă cu salinităţi de 9-16,5‰ (mediu salmastru pliohalin).
11. Corelări: Formaţiunea de Creaca din Aria Meseş se corelează cu Formaţiunea de Bizuşa – marnoasă - din Aria Preluca.
Dr. A. Rusu, 1999
Literatura citată
Rusu A., 1970, Corelarea faciesurilor Oligocenului din regiunea Treznea-Bizuşa (NW bazinului Transilvaniei). Stud. cerc. geol.geofiz. geogr., Geol., 15, 2, 513- 525, Bucureşti.
Rusu A., 1972a, Semnalarea unui nivel cu Nucula comta în bazinul Transilvaniei şi implicaţiile lui stratigrafice. D. S. Inst. Geol., 57, 4, 265-282.
Rusu A., 1972b, Aperçu sur l'Égérien et l'Eggenburgien du Nord-Ouest de la Transylvanie In: Motaş et al., Guide no. 9 de l'excursion de la V-e Réunion du groupe de travail pour la Paratethys, 17-22.
Rusu A., 1977, Stratigrafia depozitelor Oligocene din NW Transilvaniei (Regiunea Treznea-Hida-Poiana Blenchii), AN, 51, 69-202.
Rusu A., 1988, Oligocene Events in Transylvania (Romania) and the first Separation of Paratethys. D. S. Inst. Geol., 72-73, 5, 207-223.
Rusu A., 1995, Eocene formations in the Călata region (NW Transylvania): A critical review. Rom. J. Tecton., Reg. Geol., 76, 59-72.
Rusu A., Popescu B., 1975, Harta geologică 1:50,000, foaia 29 b-Jibou.
Rusu A., Popescu B., Moisescu V., Ignat V., Marinescu Fl., Popescu Agapia, 1977, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 29c- Mezeş.