Calcarul de Popina

Descarca / Imprima

1.  Statutul numelui: Acceptat.

2.  Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Dobrogea de Nord.

3.  Vârsta: ?Illyrian – ?Julian.

4.  Sinonimie: “Der Muschelkalk der Popin-Insel” (Peters, 1867, p. 160); “die Kalke der Insel Popina” şi “Brachiopodenkalke der Popininsel” (Redlich, 1896, p. 498, resp. 501); “Conglomerats” + “Calcaires gris avec Brachiopodes” + “Calcaire à sections d'Ammonites” (Anastasiu, 1898, p. 56, Tab. 2); “Calcarul de Popina” (Mirăuţă, în Patrulius et al. 1974, p. 58 şi pe harta “Schiţă geologică cu răspândirea depozitelor triasice“, sc. 1:200,000 din acelaşi raport); “Wetterstein-type limestones” (Baltres et al., 1982, p. 90); “Calcarul de Popina” (Baltres în Seghedi et al., 1990, p. 40; Baltres, în Baltres et al., 1991, p. 16; Baltres, 2003, p. 55); “Enisala Limestone” nom. nud. (Grădinaru, 2000, p. 25 şi în figură nenumerotată); “Wetterstein type limestone” (Grădinaru, idem, p. 15).

5.   Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Insula Popina, în partea de nord a lacului Razelm, Jud. Tulcea. Coordonate Gauss-Krüger: X= 5656.150; Y= 4983.700. Aflorimentele sunt situate în nordul şi estul insulei, la nivelul apei lacului, precum şi pe culmea, înaltă de 48 m. Accesul este posibil numai cu barca; (ii) Est şi sud-est de Enisala: Dealul Cetăţii, D.Taşburun, Dâlbocul Turcului, Zebil (cariere în vecinătatea staţiei CFR), revine la sud de Rândunica; Harta geologică a României, 1:200,000, foaia 38-Tulcea, caroul c4 (Mirăuță et al., 1967, 1967a); Harta geologică a României, 1:50,000, foaia 153b-Sarichioi (Baltres et al., 2012).

6.  Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): O stivă de peste 50 m grosime, constituită din calcare cenuşii-albicioase şi roz, cu aspect masiv sau cu o vagă stratificaţie care indică înclinări de  20-25o spre NE. Calcarele, în facies de Wetterstein, sunt aproape exclusiv bioclastice. Pe suprafeţele expuse se văd variate tipuri de resturi fosile de dimensiuni milimetrice şi centimetrice. Rar, calcarenitele conţin corali coloniali dendroizi, cerioizi, precum şi solitari, conservaţi în poziţie de viaţă. Coralii coloniali au 10-50 cm diametru şi 15-20 cm înălţime. Pe alocuri se văd structuri "Evinospongia" de 1-2 cm diametru şi open spaces cu umpluturi de sparit fibros şi sediment intern cărămiziu. Dike neptuniene, de 5-20 cm lăţime, umplute cu calcar roşu, contrastant, străbat vertical calcarele cenuşii.

7.  Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Mirăuţă (în Patrulius et al., idem, p. 58); (ii) Baltres (idem, 2003).

8.  Limite: La localitatea tip este vizibilă numai limita superioară. Aceasta este o limită de eroziune, cu un relief cu amplitudine de până la 1 m (Baltres et al., idem,  1982, p. 91), acoperit de calcare roşii care au fost atribuite de noi părţii superioare a Calcarului de Congaz (v. fişa Calcarul de Congaz). La D. Taşburun şi în cariera Zebil este vizibilă baza formaţiunii şi contactul ei cu formaţiunea subjacentă -  Calcarul de Hagighiol.

9.  Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): Bivalve, brachiopode, gasteropode, echinoderme, corali coloniali şi solitari, amoniţi. Numeroase specii de brachiopode şi lamelibranhiate au fost inventariate de Peters (idem, p. 161-163), Anastasiu (idem), Redlich (idem, p. 498), Simionescu (1910b, p. 497-498). După Simionescu (idem, p. 499) 54% din speciile pe care le-a determinat din insula Popina sunt comune cu cele ladinian superioare ale Formaţiunii de St. Cassian. Peters (idem, p. 163) citează din insula Popina un amonit din grupul Trachyceras aon, care indică o vârstă carnian inferioară. Studiul microfacial a pus în evidenţă alte grupe de organisme, de tipul celor din calcarele Formaţiunii de Wetterstein din Alpii Calcaroşi de Nord: spongieri calcaroşi (Colospongia, Uvanella, Cryptocoelia, ?Amblysiphonella); foraminifere libere şi sesile (Involutina, Trocholina, Planiinvoluta etc.); alge (Thaumatoporella parvovesiculifera) şi foarte frecvenţi noduli de Tubiphytes obscurus Maslov; variate organisme problematice (Ladinella porata, Baccanella floriformis etc.) (Baltres et al., idem, 1982, p. 94-95).

10.  Mediul depoziţional: Şelf carbonatic proximal cu acumulări de tipul descries de Wilson (1975, p. 21) ca "offshore bank accumulations".

11.  Corelări: Calcarul de Popina este comparabil cu Calcarul de Wetterstein din Alpii bavarezi, prin aspectele microfaciale. Este posibil ca faciesul calcaros de culoare negricioasă, atribuit de noi părţii superioare a formaţiunii, în cariera Zebil şi pe ravinele de la sud de Rândunica, să reprezinte un facies de tranziţie ascendentă spre Calcarul de Congaz (Baltres et al., idem, 1996, p. 72-73). Acest facies de tranziţie ar putea avea vârstă juliană. Este de asemenea posibil ca faciesul de Popina să reprezinte o continuare, la un nivel stratigrafic superior, a faciesului de Murighiol şi ca baza lui să aibă vârstă illyriană.

Literatura citată

Anastasiu V., 1898, Contribution a l'étude géologique de la Dobrogea (Roumanie). Terrains Secondaires. Ed. Carrée & Naud, 133 p. Paris.

Baltres A., 2003, Unităţile litostratigrafice mezozoice, pre-Cenomaniene din Dobrogea de Nord (partea I). Stud. cerc. geol.geofiz. geogr., Geol., 48, 49-90.

Baltres A., Mirăuță Elena, Gheorghian Doina, 1982, The Triassic limestone from Popina Island, North Dobrogea. D. S. Inst. Geol., 66, 4, 89-108.

Baltres A., Mirăuţă Elena, Ion Jana, Gheorghian Doina, Stanciu L., 1991, Studiul litostratigrafic şi tectonic al profilelor de foraje de mică adâncime din zona Tulcea, în vederea interpretării structurilor triasice din Dobrogea de Nord. Raport, F. G.

Baltres A., Mirăuţă Elena, Stanciu L., 1996, Studii biostratigrafice asupra depozitelor mezozoice şi terţiare din România. Stratigrafia formaţiunilor triasice şi jurasic inferioare din Dobrogea de Nord. Raport, F. G.

Baltres A., Mirăuţă Elena, Szász L., 2012, Harta geologică a României, scara 1: 50,000, foaia 153b-Sarichioi.

Grădinaru E., 1976, Studii lito- şi biostratigrafice în depozitele sedimentare ale Triasicului mediu, în Dobrogea de Nord, în perimetrele Cazalgic Bair-Ceatal Bair-Taş Bair şi sud Enisala-Dealul Taşburun-Lacul Razelm, jud. Tulcea în vederea evidenţierii calcarelor dolomitice şi dolomitelor calcaroase. Raport I.P.G.G.

Grădinaru E., 2000, Introduction to the Triassic geology of North Dobrogea orogene. In: Workshop on the Lower-Middle Triassic (Olenekian-Anisian) boundary, 7-10 June, Tulcea, Romania. Field Trip Section, 5-37.

Mirăuță O., Mutihac V., Bandrabur T., Drăgulescu Adela, 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 38-Tulcea.

Mirăuţă O., Mutihac V., Bandrabur T., Drăgulescu Adela, 1967a,  Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 38-Tulcea.  Notă explicativă, 32 p.

Patrulius D., Mirăuţă Elena, Iordan Magdalena, Baltres A., Ţicleanu N., 1974, Sinteza stratigrafică şi structurală a Dobrogei de Nord. II. Formaţiunile mezozoice. Raport, F.G.

Peters K. F., 1867, Grundlinien zur Geographie und Geologie der Dobrudscha. Denkschr. d. k. Akad. d. Wiss. Wien, math.-maturw. Cl., 27, Wien, 145-207.

Redlich K. A., 1896, Geologische Studien in Rumänien. II. Verh. d. k. k. geol. RA., Wien, 17-18, 492-502.

Seghedi A., Baltres A., Nedelcu L., Szász L., Ştefan A., Ion Jana, Rădan S.,  1990, Analiza gradului actual de cunoaştere a alcătuirii geologice a Dobrogei de Nord în vederea aprecierii oportunităţii şi volumului investigaţiilor geologice viitoare. Raport, F. G.

Simionescu I., 1910b, Studii geologice şi paleontologice din Dobrogea. IV.   Fauna triasică din insula Popina. Acad. Rom. Publ. Fond V. Adamachi, 4, 27,  Bucureşti, 495-516.

Wilson J. L., 1975, Carbonate Facies in Geologic History. Springer, Berlin, 471 p.

SITUAREA FORMAȚIUNII PE HARTA GEOLOGICĂ A ROMÂNIEI, SCARA 1:200.000
50 KM D E P R E S I U N O E A P A N N N I C Ă PLATFORMA MOLDOVENEASC Ă PLATF. SCITIC Ă PROMONT. NORD- DOBROGEAN DOBROGEA DE NORD DOBROGEA CENTRAL Ă DOBROGEA DE SUD (Depres. Predobrogean ă) P L A T F O R M A M O E C S I Ă GETIC Ă I N T E R N Ă D E P R E S U I N E A A V A N F O S A A E V S A R N A E O N F X T Ă A V A N F O S A X E T E R N Ă P S U Â B N Z A C A R P A T I C Ă F S L I L U E X R T E N Z O N A T C R I S A L I N Ă O - M E Z O Z O I C M U N Ţ I I A P U S E N I DEPRESIUNEA TRANSILVANIEI M. C ălimani M. Harghita M. Gurghiu C A P R A Ţ M I I R I E D I O N A L I F L S I U L T R A N S C A R P A T I C M. Gut ăi DELTA DUN ĂRII F U L L I S I N T E R N (Depres. Predobrogean ă) Boto ani ş R d u i ă ă ţ Suceava Iasi Tg. Neam ţ Ptra. Neam ţ Gura Humorului Campulung Roman Bac u ă Barlad Tecuci Focsani Gala i ţ Br ila ă M cin ă Tulcea Babadag Constan a ţ Mangalia Cernavod ă Fete ti ş C l ra i ă ă ş Ţă ă nd rei Slobozia Olteni a ţ BUCURE TI Ş Urziceni Mizil Buz u ă Ploiesti C mpina â Targoviste C mpulung â C. De Arges Pitesti R. Valcea Giurgiu Alexandria Ro iori ş T. Magurele Corabia Caracal Bals Craiova Bailesti Calafat Tr. Severin Orsova Mold. Noua Oravita Anina Caransebes Buzias Lugoj Timisoara Arad Lipova Zarand Salonta Beius Stei Vascau Borod Oradea Zalau Satu Mare Baia Mare Sighet Vi eu ş R zoare ă N s ud ă ă Dej Bistri a ţ Colibita Bicaz Ditrau Gheorgheni Sovata M. Ciuc Odorhei Baraolt Tg. Secuiesc Covasna Sf. Gheorghe Persani Brasov Sinaia F g ra ă ă ş Sibiu Alba Iulia Petrosani Deva Hunedoara Media ş Sighi oara ş Ocna Mure ş Tg. Mure ş Turda Huedin Cluj Reghin Deda Com nesti ă B. Sl nic ă One ti ş Ca in ş Tulnici Rm. S rat ă Tismana Tg. Jiu Slatina Hârşova Jibou Brad Vatra Dornei Olăneşti Ş Topli ţa ; 1 2 3 4 5 6 7 10 11 13 12 16 22 21 20 18 19 17 14 8 15 9 c2 c3 c4 d2 d3 d4 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 b1 b2 c1 c2 d1 d2 d3 a4 b3 b4 c3 c4 d2 d3 d4 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 c2 c3 c4 d2 d3 d4 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a2 a3 a4 b3 b4 c4 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b2 b3 b4 c2 c3 c4 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 b1 b2 b3 c1 c2 c3 d1 d2 d3 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c3 c4 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 d1 d2 d3 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c2 c3 a1 a2 a3 b1 b2 b3 CAROIAJUL ĂRȚII GEOLOGICE 1: 200,000 SUPRAPUS ĂŢILOR TECTONICE ALE ROMÂNIEI H UNIT DENUMIREA FOILOR H ĂRȚII GEOLOGICE SCARA 1: 200,000 1-DARABANI 2- SATU MARE 3- BAIA MARE 4- VIȘEU 5- RUDĂUȚI 6- SUCEAVA 7- ȘTEFĂNEȘTI 8- ORADEA 9- ȘIMLEUL SILVANIEI 10- CLUJ 11- BISTRIȚA 12- TOPLIȚA 13- PIATRA NEAMȚ 14- IAȘI 15- SÎNNICOLAUL MARE 16- ARAD 17- BRAD 18- TURDA 19- TÎRGU MUREȘ 20- ODORHEI 21- BACĂU 22- BÎRLAD 23- JIMBOLIA 24- TIMIȘOARA 25- DEVA 26- ORĂȘTIE 27- SIBIU 28- BRAȘOV 29- COVASNA 30- FOCȘANI 31- REȘIȚA 32- BAIA DE ARAMĂ 33- TÎRGU-JIU 34- PITEȘTI 35- TÎRGOVIȘTE 36- PLOIEȘTI 37- BRĂILA 38- TULCEA 39- SULINA 40- TURNU-SEVERIN 41- CRAIOVA 42- SLATINA 43- NEAJLOV 44- BUCUREȘTI 45- CĂLĂRAȘI 46- CONSTANȚA 47- BECHET 48- TURNU-MĂGURELE 49- GIURGIU 50- MANGALIA 1. Depresiunea Silvaniei 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. Depresiunea Oa şului Depresiunea Dornei Depresiunea l Gheorgheni Depresiunea ăneşti Com Depresiunea l Ciucului Depresiunea șovului Bra Depresiunea şti Brezoi-Tite Depresiunea şani Petro Depresiunea şului Mure Depresiunea şova Bahna-Or Depresiunea şova Cara Depresiunea ţa Sichevi Depresiunea Bozovici-Nera Depresiunea ş-Mehadia Caransebe Depresiunea ă Rusca Montan Depresiunea ţegului Ha Depresiunea şul Mare Zlatna-Alma Depresiunea ăcărâmb Brad-S Depresiunea Zarandului Depresiunea şului Beiu Depresiunea Borodului 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50
1. Depresiunea Silvaniei
2. Depresiunea Borodului
3. Depresiunea Beiușului
4. Depresiunea Zarandului
5. Depresiunea Brad-Săcărâmb
6. Depresiunea Zlatna-Almașul Mare
7. Depresiunea Hațegului
8. Depresiunea Rusca Montană
9. Depresiunea Caransebeș-Mehadia
10. Depresiunea Bozovici-Nera
11. Depresiunea Sichevița
12. Depresiunea Carașova
13. Depresiunea Bahna-Orșova
14. Depresiunea Mureșului
15. Depresiunea Petroșani
16. Depresiunea Brezoi-Titești
17. Depresiunea Brașovului
18. Depresiunea Ciucului
19. Depresiunea Comănești
20. Depresiunea Gheorgheni
21. Depresiunea Dornei
22. Depresiunea Oașului
DENUMIREA FOILOR HĂRȚII GEOLOGICE SCARA1:200.000
1. DARABANI
2. SATU MARE
3. BAIA MARE
4. VIȘEU
5. RĂDĂUȚI
6. SUCEAVA
7. ȘTEFĂNEȘTI
8. ORADEA
9. ȘIMLEUL SILVANIEI
10. CLUJ
11. BISTRIȚA
12. TOPLIȚA
13. PIATRA NEAMȚ
14. IAȘI
15. SÎNNICOLAUL MARE
16. ARAD
17. BRAD
18. TURDA
19. TÎRGU MUREȘ
20. ODORHEI
21. BACĂU
22. BÎRLAD
23. JIMBOLIA
24. TIMIȘOARA
25. DEVA
26. ORĂȘTIE
27. SIBIU
28. BRAȘOV
29. COVASNA
30. FOCȘANI
31. REȘIȚA
32. BAIA DE ARAMĂ
33. TÎRGU-JIU
34. PITEȘTI
35. TÎRGOVIȘTE
36. PLOIEȘTI
37. BRĂILA
38. TULCEA
39. SULINA
40. TURNU-SEVERIN
41. CRAIOVA
42. SLATINA
43. NEAJLOV
44. BUCUREȘTI
45. CĂLĂRAȘI
46. CONSTANȚA
47. BECHET
48. TURNU-MĂGURELE
49. GIURGIU
50. MANGALIA
SITUAREA FORMAȚIUNII PE HARTA GEOLOGICĂ A ROMÂNIEI, SCARA 1:50.000