Formaţiunea de Buzaş

Descarca / Imprima

1. Statutul numelui: Valid, formal.

2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii);

Unitatea structurală (iii): (iii) Nord-vestul Depresiunii Transilvaniei.

3. Vârsta: Rupelian terminal – Aquitanian bazal  (Oligocen – Miocen).

4. Sinonimie: “Die  aquitanischen  Schichten ( Sandsteinfacies)”  (Hofmann,  1887, p. 51,53); “Die seichter marine   Sandsteinfacies” (Koch, 1894, p.382);

5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Buzaş (jud. Sălaj), pe şoseaua Buzaş-Rus.; (ii) Formaţiunea este răspândită în aria depoziţională Preluca, pe o lungime de cca 25 km, de la Teştioara (lângă Solona ) în V, la Măgoaja în E şi pe o lăţime maximă de 15 km. Indinţarea cu faciesul salmastru din vest se efectuează între Teştioara şi Gâlgăul Almaului  pe încă 15 km unde depozitele marine tip Buzaş se găsesc intercalate în depozitele Formaţiunii de Cubleşul. Hărţi geologice:  Hofmann (1891), Gherasi et al. (1967), Saulea et al (1967), Rusu et Popescu (1975), Rusu (1976 ), Rusu et al. (1983).

6.  Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i)  Ţinând cont de numele formaţiunii se consideră drept holostratotip succesiunea  stratigrafică oferită de aflorimentele dintre Buzaş şi Rus. Faptul că aici nu este deschisă întreaga suită sedimentară face necesară desemnarea unor secţiuni de referinţă. Acestea sunt date de valea Runcului de la Poiana Blenchii ( Rusu, 1975, Rusu et al., 1996)  pentru partea inferioară a formaţiunii  şi de valea Loznei, în aval de satul cu acelaşi nume, pentru partea ei superioară.

           Formaţiunea  de Buzaş este constituită din gresii marnoase şi nisipuri, în strate groase de ordinul metrilor cu intercalaţii de gresii calcaroase sau mai rar de marne siltice. Arenitele al căror element principal este cuarţul angular si subangular, prezintă o sortare granulometrică  bună. Grosimea formaţiunii ajunge la cca 500 m pe valea Loznei, este de aproximativ 400 m în secţiunea tip şi măsoară doar 180-200 m pe valea Runcului, scăzând constant spre nord şi est prin înlocuire cu depozite lutitice ale Formaţiunii de Vima.

7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Dumitrescu (1957, p.30) “serie marină comprehensivă”  de “facies grezos nisipos (Strate de Buzaş)”  cuprinsă “între faciesul de  Bizuşa – Ileanda  în pat si marnele de Chechiş în acoperiş”. Formaţiunrea apare separată pentru prima dată  pe Harta geologică “Gaura und Galgo“ scara 1:75000 ( Hofmann, 1891); (ii) Dumitrescu (1968), Bombiţă (1972),   Rusu (1975, 1977), Rusu et al., (1996).      

8.   Limite:  Limita inferioara, izocronă, este de continuitate,existând o trecere gradată de la argilele foioase bituminoase ale Formaţiunii de Ileanda la Formaţiunea de Buzaş, realizată prin îndesirea intercalaţiilor arenitice.  Limita superioară, heterocronă, de continuitate, este tranşantă  în vestul regiunii, unde formaţiunea suportă Argila de Chechiş şi gradată în estul regiunii unde această formaţiune trece prin înlocuire facială laterală  la Formaţiunea de Vima – lutitică

9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): Mollusca: Nuculana psammobiaeformis, Glycymeris ex gr. latiradiata, Amusiopecten burdigalensis, Pycnodonte callifera, Glossus subtransversus, Cardium egerense, Laevicardium kubecki, Pitar incrassata,  Callista splendida, C. lilacinoides, Angulus nysti, Panope angusta, P. menardi, Thracia speryeri, T. pubescens, Arctica rotundata, Turritella venus, Protoma cathedralis, Apporhais speciossa, Phalium nodosum, Ficus conditus,  Athleta ficulina   etc ( Şuraru, 1969, 1970; Rusu,  1969, 1975, 1996).   Moluştele formează nivele reper: Nivelul cu  Pycnodonte callifera, Nivelul cu Turritella şi Thracia, Nivelul cu Amusiopecten burdigalensis, Nivelul cu Callista lilacinoides, şi Nivelul cu Chlamys gigas. Fauna de moluşte indică pentru Formaţiunea de Buzaş  o vârstă kiscellian-eggenburgiană (pe scara Paratethysului Central). Foraminifera: Sproplectectinella carinata, Almaena hieroglyphica, Planulina costata, Karreriella chilostoma, Heterolepa sp., Cibicidoides sp., Lenticulina sp., Amphycorina sp.etc (vezi Rusu, 1975, 1977, Rusu et al., 1996) Câteva specii  de foraminifere planctonice ca: Globigerina ciperoensis, G. parva şi Globoguadrina venezuelana care apar în intervalul Nivelului  cu Amusiopecten burdigalensis ar indica prezenţa zonei standard P22, corespunzând Neochattianului (Rusu, 1977). Nannoplancton calcaros: Cyclicargolithus floridanus , C. abisectus, Sphenilithus moriformis, S. distensus, S. ciperoensus, S. delphix, Reticulofenestra lockeri, R. ornata, Pontospharea multipora, P. enormis, Helicosphaera recta, H. palaecarteri, Triquetrorhabdulus carinatus, etc ( Meszaros et al., 1975, Rusu  et al., 1996); (ii) Ansamblurile de nannoplancton  calcaros provenite  din jumătatea inferioară a Formaţiunii de Buzaş  (până la Nivelul  cu A. burdigalensis) aparţin Zonelor NP 24 şi NP 25  corespunzând în principal Chattianului.

10. Mediul depoziţional: După conţinutul fosil, în special după asociaţiile de moluşte,  sedimentele Formaţiunii de Buzaş s-au depus într-o zonă sublitorală de adâncime medie, cu ape marine euhaline. Depozitele acestei formaţiuni reprezintă un nou ciclu sedimentar, de mare deschisă, marcat prin reoxigenarea apelor mării după prima izolare a Paratethysului şi prin intensificarea eroziunii în arealul Carpatic.

11. Corelări: Formaţiunea de Buzaş se corelează spre nord şi est  cu  Formaţiunea de Vima  (exclusiv secţiunea ei terminală corespunzătoare Argilei de Chechiş) iar spre vest cu Formaţiunea de Valea Almaşului (salmastră) + Formaţiunea de Coruş (marină). La rândul ei Formaţiunea de Valea Almaşului se desmembrează spre SW si S prin apariţia unor depozite roşii în 5 formaţiuni : Gresia de Var, Formaţiunea de Cuzăplac, Formaţiunea de Cubleşu, Formaţiunea de Sâncraiu Almaşului  şi Formaţiunea de Dealul Cotului.

Dr. A. Rusu, 1998

Literatura citată
SITUAREA FORMAȚIUNII PE HARTA GEOLOGICĂ A ROMÂNIEI, SCARA 1:200.000
50 KM D E P R E S I U N O E A P A N N N I C Ă PLATFORMA MOLDOVENEASC Ă PLATF. SCITIC Ă PROMONT. NORD- DOBROGEAN DOBROGEA DE NORD DOBROGEA CENTRAL Ă DOBROGEA DE SUD (Depres. Predobrogean ă) P L A T F O R M A M O E C S I Ă GETIC Ă I N T E R N Ă D E P R E S U I N E A A V A N F O S A A E V S A R N A E O N F X T Ă A V A N F O S A X E T E R N Ă P S U Â B N Z A C A R P A T I C Ă F S L I L U E X R T E N Z O N A T C R I S A L I N Ă O - M E Z O Z O I C M U N Ţ I I A P U S E N I DEPRESIUNEA TRANSILVANIEI M. C ălimani M. Harghita M. Gurghiu C A P R A Ţ M I I R I E D I O N A L I F L S I U L T R A N S C A R P A T I C M. Gut ăi DELTA DUN ĂRII F U L L I S I N T E R N (Depres. Predobrogean ă) Boto ani ş R d u i ă ă ţ Suceava Iasi Tg. Neam ţ Ptra. Neam ţ Gura Humorului Campulung Roman Bac u ă Barlad Tecuci Focsani Gala i ţ Br ila ă M cin ă Tulcea Babadag Constan a ţ Mangalia Cernavod ă Fete ti ş C l ra i ă ă ş Ţă ă nd rei Slobozia Olteni a ţ BUCURE TI Ş Urziceni Mizil Buz u ă Ploiesti C mpina â Targoviste C mpulung â C. De Arges Pitesti R. Valcea Giurgiu Alexandria Ro iori ş T. Magurele Corabia Caracal Bals Craiova Bailesti Calafat Tr. Severin Orsova Mold. Noua Oravita Anina Caransebes Buzias Lugoj Timisoara Arad Lipova Zarand Salonta Beius Stei Vascau Borod Oradea Zalau Satu Mare Baia Mare Sighet Vi eu ş R zoare ă N s ud ă ă Dej Bistri a ţ Colibita Bicaz Ditrau Gheorgheni Sovata M. Ciuc Odorhei Baraolt Tg. Secuiesc Covasna Sf. Gheorghe Persani Brasov Sinaia F g ra ă ă ş Sibiu Alba Iulia Petrosani Deva Hunedoara Media ş Sighi oara ş Ocna Mure ş Tg. Mure ş Turda Huedin Cluj Reghin Deda Com nesti ă B. Sl nic ă One ti ş Ca in ş Tulnici Rm. S rat ă Tismana Tg. Jiu Slatina Hârşova Jibou Brad Vatra Dornei Olăneşti Ş Topli ţa ; 1 2 3 4 5 6 7 10 11 13 12 16 22 21 20 18 19 17 14 8 15 9 c2 c3 c4 d2 d3 d4 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 b1 b2 c1 c2 d1 d2 d3 a4 b3 b4 c3 c4 d2 d3 d4 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 c2 c3 c4 d2 d3 d4 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a2 a3 a4 b3 b4 c4 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b2 b3 b4 c2 c3 c4 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 b1 b2 b3 c1 c2 c3 d1 d2 d3 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c3 c4 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 d1 d2 d3 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c2 c3 a1 a2 a3 b1 b2 b3 CAROIAJUL ĂRȚII GEOLOGICE 1: 200,000 SUPRAPUS ĂŢILOR TECTONICE ALE ROMÂNIEI H UNIT DENUMIREA FOILOR H ĂRȚII GEOLOGICE SCARA 1: 200,000 1-DARABANI 2- SATU MARE 3- BAIA MARE 4- VIȘEU 5- RUDĂUȚI 6- SUCEAVA 7- ȘTEFĂNEȘTI 8- ORADEA 9- ȘIMLEUL SILVANIEI 10- CLUJ 11- BISTRIȚA 12- TOPLIȚA 13- PIATRA NEAMȚ 14- IAȘI 15- SÎNNICOLAUL MARE 16- ARAD 17- BRAD 18- TURDA 19- TÎRGU MUREȘ 20- ODORHEI 21- BACĂU 22- BÎRLAD 23- JIMBOLIA 24- TIMIȘOARA 25- DEVA 26- ORĂȘTIE 27- SIBIU 28- BRAȘOV 29- COVASNA 30- FOCȘANI 31- REȘIȚA 32- BAIA DE ARAMĂ 33- TÎRGU-JIU 34- PITEȘTI 35- TÎRGOVIȘTE 36- PLOIEȘTI 37- BRĂILA 38- TULCEA 39- SULINA 40- TURNU-SEVERIN 41- CRAIOVA 42- SLATINA 43- NEAJLOV 44- BUCUREȘTI 45- CĂLĂRAȘI 46- CONSTANȚA 47- BECHET 48- TURNU-MĂGURELE 49- GIURGIU 50- MANGALIA 1. Depresiunea Silvaniei 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. Depresiunea Oa şului Depresiunea Dornei Depresiunea l Gheorgheni Depresiunea ăneşti Com Depresiunea l Ciucului Depresiunea șovului Bra Depresiunea şti Brezoi-Tite Depresiunea şani Petro Depresiunea şului Mure Depresiunea şova Bahna-Or Depresiunea şova Cara Depresiunea ţa Sichevi Depresiunea Bozovici-Nera Depresiunea ş-Mehadia Caransebe Depresiunea ă Rusca Montan Depresiunea ţegului Ha Depresiunea şul Mare Zlatna-Alma Depresiunea ăcărâmb Brad-S Depresiunea Zarandului Depresiunea şului Beiu Depresiunea Borodului 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50
1. Depresiunea Silvaniei
2. Depresiunea Borodului
3. Depresiunea Beiușului
4. Depresiunea Zarandului
5. Depresiunea Brad-Săcărâmb
6. Depresiunea Zlatna-Almașul Mare
7. Depresiunea Hațegului
8. Depresiunea Rusca Montană
9. Depresiunea Caransebeș-Mehadia
10. Depresiunea Bozovici-Nera
11. Depresiunea Sichevița
12. Depresiunea Carașova
13. Depresiunea Bahna-Orșova
14. Depresiunea Mureșului
15. Depresiunea Petroșani
16. Depresiunea Brezoi-Titești
17. Depresiunea Brașovului
18. Depresiunea Ciucului
19. Depresiunea Comănești
20. Depresiunea Gheorgheni
21. Depresiunea Dornei
22. Depresiunea Oașului
DENUMIREA FOILOR HĂRȚII GEOLOGICE SCARA1:200.000
1. DARABANI
2. SATU MARE
3. BAIA MARE
4. VIȘEU
5. RĂDĂUȚI
6. SUCEAVA
7. ȘTEFĂNEȘTI
8. ORADEA
9. ȘIMLEUL SILVANIEI
10. CLUJ
11. BISTRIȚA
12. TOPLIȚA
13. PIATRA NEAMȚ
14. IAȘI
15. SÎNNICOLAUL MARE
16. ARAD
17. BRAD
18. TURDA
19. TÎRGU MUREȘ
20. ODORHEI
21. BACĂU
22. BÎRLAD
23. JIMBOLIA
24. TIMIȘOARA
25. DEVA
26. ORĂȘTIE
27. SIBIU
28. BRAȘOV
29. COVASNA
30. FOCȘANI
31. REȘIȚA
32. BAIA DE ARAMĂ
33. TÎRGU-JIU
34. PITEȘTI
35. TÎRGOVIȘTE
36. PLOIEȘTI
37. BRĂILA
38. TULCEA
39. SULINA
40. TURNU-SEVERIN
41. CRAIOVA
42. SLATINA
43. NEAJLOV
44. BUCUREȘTI
45. CĂLĂRAȘI
46. CONSTANȚA
47. BECHET
48. TURNU-MĂGURELE
49. GIURGIU
50. MANGALIA
SITUAREA FORMAȚIUNII PE HARTA GEOLOGICĂ A ROMÂNIEI, SCARA 1:50.000