1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (ii) Formaţiunea cuprinde trei membri: Orizontul Inferior al Menilitelor; Orizontul Şistos; Orizontul Superior al Şisturilor Disodilice (Ştefănescu, 1976, legenda Hărţii geologice sc.1:50,000, foaia 129a-Comarnic); (iii) Depresiunea Getică.
3. Vârsta: Oligocen-Miocen inferior.
4. Sinonimie: “Facies de Valea Caselor” (Ştefănescu, 1976, legenda Hărţii geologice sc.1:50,000, foaia 129a-Comarnic); “Faciesul de Valea Caselor” (Săndulescu et al., 1989, p. 57).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (ii) Bazinul V. Argeşului. Harta geologică 1:200,000, foaia 35-Tîrgoviște, caroul a3; Harta geologică 1:50,000, foaia 129a-Comarnic;
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Conform legendei Hărţii geologice sc 1:50,000, foaia 129a-Comarnic, formaţiunea este constituită din trei membri: “Orizontul Inferior al Menilitelor ” (Oligocen); “Orizontul Şistos” (Oligocen); “Orizontul Superior al Şisturilor Disodilice” (Oligo-Miocen). Formaţiunea constituie cuvertura posttectogenetică a unităţilor cu tectogeneză cretacic superioară (în zona externă a Pânzei de Bratocea şi în Digitaţia de Comarnic). După Săndulescu et al. (1989, p. 57) formaţiunea este predominant pelitică. Orizontul Inferior este constituit din “şisturi argiloase cafenii, uneori albicioase, calcaroase, între care apar pachete de menilite. Şisturile conţin de obicei numeroase resturi de peşti”. In bazinul V. Argeşului acest orizont conţine pe alocuri şi brecii cu elemente de cristalin şi sedimentar provenind din aria masivului Leaota. Orizontul Şistos este constituit din alternanţe de argile şistoase negre, cenuşii sau verzi şi calcare argiloase (marno-calcare) dolomitice albe sau verzui, stratiforme şi uneori, şisturi calcaroase. Spre partea superioară a acestui orizont apar brecii sedimentare asemănătoare celor din Orizontul Inferior, dispuse şi în acest caz pe arii limitate. Orizontul Superior al Şisturilor Disodilice, monoton, conţine argile şistoase cafenii şi cenuşii. Aici apare un tuf galben bentonitizat care constituie două strate de circa 20 cm grosime, plasate la prtea inferioară a orizontului.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) ?Ştefănescu (1970, citat de Săndulescu et al.,1989, p. 57); (ii) Harta geologică 1:50,000, foaia 129a-Comarnic; (Ştefănescu, 1976, schema stratigrafică la p. 270).
8. Limite: Limita inferioară este la contactul cu Faciesul de Şotrile (Orizontul Marnelor Calcaroase de Buciumeni), priaboniene. Limita superioară este la contactul cu Stratele de Cornu, transgresive (Miocen inferior).
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Resturi de peşti de tipul celor de la punctul fosilifer de la Suslăneşti.
10. Mediul depoziţional: Marin, restrictiv.
11. Corelări: Faciesul de Valea Caselor este corelabil cu Faciesul de Pucioasa cu Gresii de Fusaru.
Literatura citată
Săndulescu M., Rădulescu D., Krautner H., Borcoş M., Stanciu C., Ştefănescu M., Micu M., 1989, Sinteza geologică a Carpaţilor Orientali. Raport Fond Geologic I.G.R.
Săndulescu M., Ştefănescu M., Micu M., 1989, Lexiconul litostratigrafic al formaţiunilor cretacice, paleogene şi miocene din Carpaţii Orientali. Raport Fond Geologic I.G.R., 66 p.
Ştefănescu M., 1976, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 129a-Comarnic.
Ştefănescu M., 1976, O nouă imagine a structurii flişului intern din regiunea de curbură a Carpaţilor. D. S. Inst. Geol., 62, 5, 257-279.