1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) “Seria” de Zimbru; (iii) Carpații Orientali – Zona Cistalino-Mezozoică (Pânza Transilvană, klippe şi olistolite rezultate din desmembrarea ei).
3. Vârsta: Norian inferior-mediu.
4. Sinonimie: “Calcarul de Popi” (Patrulius et Popescu, în Patrulius et al., 1976, p. 15).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Popii Rarăului în Munţii Rarăului, jud. Suceava (“aliniament de calcare, pe o lungime de aproximativ 1 km” la sud est de Curmătura Rarăului, cf. Patrulius et al., 1976, p. 31); (ii) Olistolitul de la Ciungi. Harta geologică a României, 1:200,000, foaia 5-Rădăuți, caroul d3 (Joja et al., 1968, 1968a).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) După Patrulius et. Popescu (în Patrulius et al., 1976, p. 15) Calcarul de Popi este “bine stratificat, în bancuri decimetrice până la metrice, cenuşiu, deseori cenuşiu închis cu accidente silicioase, în principal granular (calcare oolitice, calcarenite bioclastice, uneori bogate în resturi de crinoide, calcare peletale nisipoase), mai rar micritic-bioclastic, uneori cu puţin glauconit”.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Patrulius et Popescu (în Patrulius et al., 1976, p. 15).
8. Limite: In succesiunea reconstituită a “Seriei” de Zimbru, Calcarul de Popi este plasat sub Calcarul de Zimbru şi deasupra Marnelor, Marnocalcarelor şi Calcarelor cu Monotis salinaria.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): Cladiscites cf. monticola, Halobia fallax, H. aff. arthaberi, H. cf. austriaca bukowinensis, H. hyatti, corali arborescenţi, Stromatomorpha oncescui, brahiopode, foraminifere (uneori abundente), conodonte noriene (Gondolella abneptis permica, Neohindeodella summesbergeri summesbergeri, N. triassica triassica, Chirodella dinodoides, Hindeodella suevica). Prioniodina muelleri care indică intervalul norian inferior-mediu (Mirăuţă, în Patrulius et al., 1976, p. 31-32).
10. Mediul depoziţional: Marin.
11. Corelări:
Literatura citată
Joja T., Alexandrescu Gr., Bercia I., Mutihac V., Dimian M., 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 5-Rădăuţi.
Joja T., Alexandrescu Gr., Bercia I., Mutihac V., 1968a, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 5-Rădăuţi. Notă explicativă, 63 p.
Patrulius D., Antonescu E., Baltres A., Gheorghian Mihaela, Iordan Magdalena, Mirăuţă Elena, Popescu Ileana, Tomescu Camelia, 1976a, Studiul de sinteză biostratigrafică a formaţiunilor triasice din Carpaţii Orientali şi Munţii Apuseni. 1. Formaţiunile triasice din pânzele transilvane (Sinclinalul Rarău şi Munţii Perşani). Raport, F. G., 76 p.
Patrulius D., Drăgănescu A., Baltres A., Popescu B., Rădan S., 1976d, Carbonate rocks and evaporites – Guidebook - Intl. Coll. on Carbonate Rocks and Evaporites, Romania. Guidebook Series No. 15, 82 p.