1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii):(iii) Domeniul Danubian Extern, Unitatea de Mehedinţi.
3. Vârsta: Oxfordian-Kimmeridgian inferior.
4. Sinonimie: “Formaţiunea de Gorganu” (Pop et al., 1998 b, p. 46).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Valea Sodoieşului, la vest de Dealul Gorganu (la NV de Tismana), jud. Gorj (v. harta geologică în Pop, 1965); Harta geologică 1:200,000, foaia 32-Baia de Aramă, caroul b4 (Năstăseanu et Bercia I., 1968; Năstăseanu et al., 1968); Harta geologică 1:50,000, foaia 123d-Tismana (Pop et al., 1975).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): După Pop (în Pop et al., op. cit., 1998b, p. 46) “calcarenite negricioase litate decimetric într-un interval de 18-20 m grosime...Calcarenitele apar sub mai multe varietăţi structurale la care contribuie liantul sparitic, microsparitic, micritic şi combinaţii intermediare (de tip grainstone, packstone şi wackestone). Astfel, se disting calcarenite peloide, peloid-bioclastice şi bioclastic-peloide, mai mult sau mai puţin oncoidice. In partea lor bazală sunt grezoase, însă fracţiunea siliciclastică descreşte pronunţat în sens vertical. Particulele carbonatice constau din peleţi şi elemente peloide, bioclaste (de echinoderme, foraminifere bentonice, bivalve neomorfozate, rar alge calcaroase), oncoide şi rar ooide. Granulele carbonatice comportă frecvent anvelope micritice, iar unele (bioclaste) sunt micrizate. Structurile sunt uneori omogene iar alteori neomogene, cu urme de bioturbaţie.”
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (ii) Pop et al. (ibidem).
8. Limite: Limita inferioară, transgresivă şi discordantă, este la contactul cu depozite siliciclastice aluvial-lacustre, Jurasic inferioare (posibil hettangian-sinemuriene); limita superioară este la contactul cu Formaţiunea Grezo-Argiloasă (Pop et al., ibidem).
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Pop et al. (ibidem) menţionează o asociaţie de foraminifere cu Trocholina gigantea, Valvulineria triangularis, Conicospirillina basiliensis, Neotrocholina nodulosa.
10. Mediul depoziţional: Marin puţin adânc (lagoon) de platformă carbonatică de tip bahamian (Pop et al., ibidem).
11. Corelări:
Literatura citată
Năstăseanu S., Bercia I., 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 32-Baia de Aramă. Notă explicativă, 46 p.
Năstăseanu Sergiu, Bercia Iosif, Bercia Elvira, Biţoianu Cornelia, 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 32-Baia de Aramă.
Pop Gr., 1965, Prezenţa rocilor dolomitice în depozitele mezozoice din regiunea Tismana şi semnificaţia lor (Carpaţii Meridionali). Stud. cerc. geol.geofiz. geogr., Geol., 10, 1, 23-37.
Pop Gr., Berza T., Marinescu Fl., Stănoiu I., Hîrtopanu I., 1975, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 123d-Tismana.
Pop Gr., Melinte Mihaela, Grigore D., Cociuba I., 1998b, Corelarea biostratigrafică a depozitelor de la limita Jurasic-Cretacic (sinteză). Raport Fond Geologic I.G.R.