1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Seria de Bihor; (ii) După Patrulius (în Patrulius et. al., 1974, p. 13) ca formaţiune heterocronă cuprinde trei membri: Calcarul de Farcu, Calcarul de Cornet, Calcarul de Aştileu; (iii) Apusenidele Nordice, Unitatea de Bihor (Munţii Pădurea Craiului).
3. Vârsta: Oxfordian-Kimmeridgian-Tithonian inferior.
4. Sinonimie:
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (ii) Vezi referirile privitoare la Calcarul de Farcu, Calcarul de Cornet, Calcarul de Aştileu.
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Patrulius (în Ianovici et. al., 1976, p. 165) face următoarea afirmaţie: “Calcarele de Farcu, Cornet şi Aştileu constituie împreună o formaţiune diacronă, mai tânără în partea de nord a Pădurii Craiului (tithonic) decât în partea de sud (oxfordian-kimmeridgian şi eventual tithonic inferior). Aceste 3 tipuri de calcare se deosebesc între ele prin microfaciesul dominant. Intre Calcarul de Farcu, pe de o parte, şi Calcarele de Cornet şi de Aştileu, pe de alta, există şi deosebiri în ce priveşte compoziţia faunelor respective. Totuşi, în teren, separarea celor 3 tipuri de calcare ca entităţi cartografice bine distincte practic nu poate fi realizată. Pentru acest motiv este preferabil ca tipurile de calcare menţionate să fie înglobate într-o singură formaţiune: formaţiunea de Farcu-Cornet, caracterizată în ansamblu prin faciesul ei de tip Stramberg ”.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Patrulius (în Ianovici et. al., 1976, p.165).
8. Limite: v. referirile la Calcarul de Farcu, Calcarul de Cornet, Calcarul de Aştileu.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii):(i) v. referirile la Calcarul de Farcu, Calcarul de Cornet, Calcarul de Aştileu.
10. Mediul depoziţional: Recifal şi recifogen.
11. Corelări:
Literatura citată
Ianovici V., Borcoş M., Bleahu M., Patrulius D., Lupu M., Dimitrescu R., Savu H., 1976, Geologia Munţilor Apuseni. Ed. Acad., 631 p.
Patrulius D., Mantea G., Bordea S., Bordea Josefina, Popa Elena, Ştefănescu M., 1974, Studiul de sinteză al formaţiunilor tithonice şi barremiene din Autohtonul de Bihor, între: Crişul Repede şi Someşul Cald în vederea descoperirii de noi perimetre purtătoare de zăcăminte de bauxită. Raport, 28 p.