1. Statutul numelui: Acceptat.
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (ii) Formaţiunea de Cioaca Borii a fost divizată în două entităţi litostratigrafice suprapuse şi parţial juxtapuse: Membrul de Omerşnic, discordant, hettangian inferior în zona central-depresionară a bazinului şi din ce în ce mai nou spre zonele marginale, conglomeratic grezos şi Membrul de Pregheda, hettangian superior-sinemurian, predominant grezos-argilos cu cărbuni (Stănoiu et al., 1995, p. 4, 6); (iii) Carpații Meridionali, Autohtonul Danubian Intern (Pânza de Sirinia).
3. Vârsta: Hettangian-Sinemurian (Liasic inferior ).
4. Sinonimie: pro parte “conglomeratele de la Cioaca Bori“ (Răileanu, 1953, p. 357); ”Liasic?” (Boldur et al., 1964, p. 190 și harta geologică 1:25,000 din lucrare). Formațiunea a fost separată pentru prima dată, pe tot arealul Bazinului Sirinia, de către Boldur et al. (1963, 1964a).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Regiunea situată la nord şi est de localitatea Bigăr, în sectoarele de la obârşia văilor Dragosela şi Sirinia; (ii) Bazinul Sirinia: Membrul de Omerşnic, inferior, aflorează în împrejurimile localităţii Sviniţa, în apropierea şoselei naţionale Orşova-Moldova Nouă. Succesiunea stratigrafică a Membrului de Pregheda (care ocupă poziţie superioară în formaţiune) a fost investigată prin numeroase foraje şi lucrări miniere; hărţile geologice executate în regiune: Boldur et al. (1963, 1964 ), Stilla et al. (1969, 1971, 1972), Năstăseanu et al. (1983, 1984 ), Stănoiu et al., (1995) etc. Harta geologică a României, 1:200,000, foile 31-Reșița, caroul c3; (Năstăseanu et Savu, 1968, Năstăseanu et al., 1968); 32-Baia de Aramă, caroul d1; (Năstăseau et Bercia, 1968; Năstăseanu et al., 1968); 40-Turnu-Severin, carourile a1, b1; (Savu et Ghenea, 1967; Savu et al., 1966); Harta geologică a României, 1:50,000, foaia 139a-Sasca (Maier et al., 1973).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Descrieri geologice amănunţite pentru succesiunea stratigrafică a Formaţiunii de Cioaca Borii au fost prezentate de Răileanu (idem, p. 357-362). Mult mai semnificative sunt coloanele litologice rezultate din informaţiile obţinute prin foraje, dintre care se remarcă cele din regiunea Bigăr, de stratotip (Năstăseanu et al., 1983,1984).
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Stănoiu et Țicleanu (1995, p. 4 şi harta geologică 1:50,000 din lucrare). Denumirea de Cioaca Borii (Răileanu, 1953) a fost întrebuinţată iniţial pentru a desemna orizontul conglomeratic din baza acestei entităţi litostratigrafice. S-a păstrat denumirea în memoria lui Grigore Răileanu, cel care a pus bazele stratigrafiei şi tectonicii Zonei Sirinia; (ii) Stilla et al. (1969, 1971, 1972), Popa et al. (1977), Stănoiu et Țicleanu (1995), Stănoiu et al. (1996, 1997b, 1997c).
8. Limite: Rocile Formaţiunii de Cioaca Borii se aşează discordant (discordanţă unghiulară) peste rocile entităţilor litostratigrafice mai vechi şi suportă, de asemenea discordant (discordanţă voalată), rocile Formaţiunii de Sirinia de deasupra. Limita dintre cei doi Membri (de Omerșnic şi de Pregheda) este de continuitate, arbitrară, ezitantă.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): Roth Telegd (1892), Semaka (1970), Antonescu (1973), Antonescu (în Popa et al. 1977), Popa M. (informaţie verbală) au pus în evidenţă asociaţii micro şi mai ales macrofloristice care indică prezenţa Hettangianului (Zona Thaumatopteris schenkii) şi Sinemurianului (Zona Nilssonia orientalis) în cadrul Membrului de Pregheda cu cărbuni.
10. Mediul depoziţional: Membrul de Omerșnic sugerează un sistem paleoambiental aluvial iar Membrul de Pregheda sugerează un sistem paleoambiental fluviatil cu paleoambianțe paludal -lacustre extinse. Abundenţa caolinitului şi compoziţia asociaţiilor paleofloristice sugerează un climat cald şi umed.
11. Corelări: Stănoiu et al., (1997, 1997c) corelează formaţiunea cu succesiunea stratigrafică liasic inferioară din Bazinul Reşiţa, care are o litologie aproape identică: Formaţiunea de Cioaca Borii se corelează cu Formaţiunea de Steierdorf; Membrul de Omerşnic cu Membrul de Budinic, iar Membrul de Pregheda cu Membrul de Valea Tereziei.
I. Stănoiu, 1998
Literatura citată
Antonescu E., 1973, Asociaţii palinologice caracteristice unor formaţiuni cretacice din Munţii Metaliferi. D.S. Inst. Geol., 59, 3, 115-166.
Antonescu E., 1973, Quelques données sur la palynologie du Lias sous facies de Gresten de Roumanie. Palynology of Mesophyte. Proc. Int. Palyn. Conf., 53-57, Moscow.
Boldur C., Stănoiu I., Stilla A., 1963, Raport geologic asupra prospecţiunii pentru huile în zona Sviniţa-Cameniţa. Raport Fond Geologic I.G.R.
Boldur C., Stănoiu I., Stilla A., 1964, Câteva date noi privind geologia regiunii Sasca-Tîlva Cerbului (Zona Reşiţa-Moldova Nouă, Banat). D.S. Inst. Geol., 50, 2, 187-193.
Boldur C., Stănoiu I., Stilla A., 1964, Raport geologic asupra prospecţiunilor de cărbuni superiori în zona Sviniţa-Svinecea Mare. Raport Fond Geologic I.G.R.
Năstăseanu S., Popescu Ileana., Popa Elena, Biţoianu C., 1983. Raport Fond Geologic I.G.R.
Năstăseanu S., Popescu Ileana, Negrea E., 1984. Raport Fond Geologic I.G.R.
Popa Elena, Năstăseanu S., Antonescu E., 1977, Nouvelles données concernant la biostratigraphie du Jurassique inférieur de la zone de Sirinia (Banat). D. S. Inst. Geol., 63, 4, 7-24.
Răileanu Gr., 1953, Cercetări geologice în regiunea Sviniţa-Faţa Mare. Bul. şt. Acad.,5, 2, 307-409.
Roth Telegd L., 1892, Der Abschnitt des Krassó-Szörényer Gebirges langes der Donau in der Umgebung des Jelisova- und Staristye-Tales. Jahrb. D. k. ung. Geol. A. f. 1892, Budapest.
Semaka A., 1970, Geologisch-Paläobotanische Untersuchungen in SO Banater Danubikum. MEM., 11, 1-71.
Semaka A., 1970, Flora rheto-liasică de la Mehadia. D. S. Inst. Geol., 56, 3, 61-75.
Stănoiu I., Ţicleanu M., Diaconiţă Dorina, 1995, Raport Fond Geologic I.G.R.
Stănoiu I., Ţicleanu M., Neagu T., Popa M., Diaconiţă Dorina, 1996, Studiul stratigrafic, facial şi paleoambiental al formaţiunilor liasice cu cărbuni din Bazinul Sirinia. In: Simp. Resurse mimerale. Fundaţia oamenilor de ştiinţă Prahova, Bul. Informativ, 3, 2, 45-51. Ploieşti.
Stănoiu I., Neagu T., Dragastan O., Melinte M., Rădan S., Baltres A., 1997a, La stratigraphie des formations d'age Jurassique superieur-Cretace inferieur de l'unité de la Cerna dans la région du Plateau Mehedinţi-Monts Vâlcan et Parâng (Carpathes Méridionales). Stud. cerc. geol.geofiz. geogr., Geol., 42, 63-80.
Stănoiu I., Popa M., Ticleanu M., Diaconiţă Dorina, 1997b, The lithostratigraphic, facial and paleoenvironmental analysis of Liassic coal bearing formations from Reşiţa and Sirinia Basins (Romania). European Coal Conf., Abs., p. 67. Izmir, Turkey.
Stănoiu I., Popa M., Diaconiţă Dorina, Ticleanu M., Dinulescu Carmen, 1997c, The Liassic from Reşiţa and Sirinia Basins. In: A. Grubic’ and T. Berza (Eds.), Geology of Djerdap Area. Int. Sympos. Geology in the Danube Gorges. Spec. Publ., 25, 249-254. Belgrade-Bucharest.
Stilla A., Huică I., Bulgăreanu V., Cocişiu A., Ghiu Teodora, Dumitru I., 1969, Raport Fond Geologic I.G.R.
Stilla A., Radu A., Matache I., Stratulat P., Visarion Adina, 1971, Raport geologic. Sinteza lucrărilor de cercetare geologică întreprinse pentru cărbuni superiori din zona Sirinia (jud. Caraş-Severin şi Mehedinţi). Raport Fond Geologic I.G.R.
Stilla A., Radu A., Matache I., Stratulat P., 1972, Raport Fond Geologic I.G.R.