1. Statutul numelui: Valid, formal.
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Grupul Carbonatic; (ii) Membrul de Cornetu Mare (inferior), cu silicolite și Membrul de Cornetu Mic (cu poziţie superioară), fără silicolite; (iii) Carpații Meridionali, Autohtonul Danubian Extern, Zona Cerna.
3. Vârsta: Callovian mediu?-Kimmeridgian inferior-Tithonian. Până în anul 1973 succesiunea stratigrafică a Formaţiunii de Cerna Vârf a fost atribuită Jurasicului superior, ea situându-se peste gresiile Jurasicului mediu şi sub calcarele masive cretacic inferioare (eventual şi jurasic superioare). Intre anii 1973 şi 1977, Pop (1973, etc.) şi Berza et al. (1989, etc) au admis că rocile Formaţiunii de Cerna Vârf reprezintă un facies lateral, sincron, al calcarelor masive. Demonstrând inexactitatea celei de a doua ipoteze, Stănoiu et al. (1997a) au redefinit şi au redistribuit spaţio-temporal întregul grup carbonatic din zona Cerna, cu care ocazie a fost definită Formaţiunea de Cerna Vârf.
4. Sinonimie: Aproape toţi cercetătorii anteriori au descris această formaţiune sub numele de ”calcarele stratificate, cu silicolite“; ”La Formation de Cerna Vârf” (Stănoiu et al., 1997a, p.64)
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) De-a lungul drumului neasfaltat de pe malul drept al văii Coşuştea, care leagă localitatea Cerna Vârf de şoseaua asfaltată Baia de Aramă-Nadanova, la circa 2 km de intersecţie. Localitatea tip se găseşte în Podişul Mehedinţi, jud. Mehedinţi; (ii) Formaţiunea aflorează în tot arealul Zonei Cerna din Podişul Mehedinţi şi din Munţii Mehedinţi-Vulcan-Parâng. Harta geologică a României, 1:200,000, foaia 32-Baia de Aramă, caroul b3, b4, c3 (Năstăseanu et Bercia, 1968; Năstăseanu et al., 1968); Harta geologică a României, 1:50,000, foile 123c-Obîrșia Cloșani (Bercia et al., 1977), 123d-Tismana (Pop et al., 1975).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) Formaţiunea, cu o grosime de 100-200 m, este constituită din calcare şi dolomite cenuşii-negricioase, în strate decimetrice şi metrice, cu silicolite la partea inferioară. Calcarele sunt predominant peletale şi intraclastice şi conţin pelete fecale, bioclaste de echinide, moluşte, corali, radiolari, foraminifere, alge.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Stănoiu (în Stănoiu et al. 1997a, p. 64-65) a definit Formaţiunea de Cerna Vârf, figurată şi pe o hartă sc. 1: 200,000 din aceeaşi lucrare; (ii) Stănoiu (1997b; 1999).
8. Limite: Ambele limite sunt de tranziţie. Formaţiunea se dispune peste Formaţiunea de Vârful lui Stan şi este urmată de Formaţiunea de Valea Pragului.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Stănoiu et al. (1997a, p.65) citează: Cladocoropsis mirabilis, Mercierella? dacica, Salpingoporella johnsoni, Didemnoides moreti, Koskinobullina socialis.
10. Mediul depoziţional: Şelf.
11. Corelări: : Formaţiunea de Cerna Vârf se corelează, în parte, cu entităţile litostratigrafice reprezentate prin calcare stratificate, cu silicolite (la partea inferioară) din Pânza Getică şi din Autohtonul Danubian.
I. Stănoiu, 2001
Literatura citată
Bercia I. Bercia Elvira, Năstăseanu S., Berza T., Iancu Viorica, Stănoiu I., Hârtopanu I., 1977, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 123c-Obîrşia Cloşani.
Berza T., Drăgănescu A., Strusievicz O.R., Seghedi A., Lupulescu A., Vâjdea V. et al., 1989, Studiul geologic, geofizic şi prin teledetecţie al Masivului Vâlcan în vederea evaluării potenţialului economic şi orientării activităţii de prospecţiune. Raport Fond Geologic I.G.R.
Năstăseanu S., Bercia I., 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 32-Baia de Aramă. Notă explicativă, 46 p.
Năstăseanu S., Bercia I., Bercia Elvira, Biţoianu Cornelia, 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 32-Baia de Aramă.
Pop Gr., 1973, Depozitele mezozoice din Munţii Vâlcan. Edit. Acad. R.S.R., 155 p.
Pop Gr., Berza T., Marinescu Fl., Stănoiu I., Hîrtopanu I., 1975, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 123d-Tismana.
Stănoiu I., 1997a, Stratigraphic and tectonic explanation about the Mehedinţi Plateau-Vâlcan Mountains (South Carpathians). Anale.Univ. Cuza, Iaşi, 22-23 (anii 1996-1997), 185-195.
Stănoiu I., 1997b, The Mehedinţi Plateau stratigraphy. Intl. Symp. on the Geology of the Danube Gorges, Yougoslavia and Romania, Belgrade-Bucharest, 259-263.
Stănoiu I., 1999, Studiul geologic al Autohtonului Danubian din cursul superior al văii Motru, în contextul general al Danubianului extern. Teză de doctorat, 99 p.
Stănoiu I., Neagu T., Dragastan O., Melinte M., Rădan S., Baltres A., 1997a, La stratigraphie des formations d'age Jurassique superieur-Cretace inferieur de l'unité de la Cerna dans la région du Plateau Mehedinţi-Monts Vâlcan et Parâng (Carpathes Méridionales). Stud. cerc. geol.geofiz. geogr., Geol., 42, 63-80.