1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Depresiunea Getică.
3. Vârsta: Lattorfian superior-Rupelian.
4. Sinonimie: “Conglomeratele de Cheia” (Popescu et al., 1976, p. 270); “Cheia Conglomerates” (Jipa, 1982, p. 138).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Valea Cheia, pe Harta geologică 1:50.000, foaia 126a – Vânturariţa (Olăneşti); (ii) Valea Olăneşti, V. Muereasca, de unde spre NE dispar treptat; Harta geologică 1:200,000, foaia 34-Piteşti, carourile a1, a2; Harta geologică 1:50,000, foile 126a-Vânturariţa, 126b-Călimăneşti; Popescu et Patrulius, 1968; Harta geologică în Popescu et al., 1976).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Popescu et al. (1976, p. 270) arată că în V. Olăneşti peste Marnele de Olăneşti, eocen superioare, se dispun 350 m conglomerate poligene constituite din elemente de şisturi cristaline, calcare jurasice şi cretacice, gresii grosiere cretacice şi eocene, gresii calcaroase eocene, prinse în matrice nisipoasă grezoasă. Spre partea superioară devin frecvente intercalaţii metrice de nisipuri şi gresii. Spre est, către Olt, conglomeratele dispar fiind înlocuite cu pelite oligocene. In V. Muereasca, spre partea superioară devin predominante intercalaţiile marnoase. Grosimea Conglomeratelor de Cheia scade la 15-25 m spre est, pentru ca apoi să dispară.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (ii) Popescu et al. (1976, p. 270).
8. Limite: Limita inferioară, transgresivă în zona V. Olăneşti, unde Conglomeratele de Cheia se aştern pe diferite nivele ale Eocenului superior (Popescu et al., 1976, p. 270). Limita superioară este la contactul cu Marnele de tip Pucioasa.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Nummuliţi remaniaţi în baza şi la partea superioară a stivei din V. Olăneşti. Asociaţia de foraminifere este de tip rupelian. O asociaţie de nannoplancton a Zonei NP 22-23, situată spre baza succesiunii confirmă vârsta Lattorfian superior-Rupelian (Popescu et al., 1976, p. 271).
10. Mediul depoziţional: Marin.
11. Corelări: Conglomeratele de Cheia trec spre est, între Olt şi Argeş la Orizontul marnos şi mai departe, în zona V. Vâlsan-V. Doamnei, la Gresiile de Corbi (Jipa, 1982, fig. 3, p. 139).
Literatura citată
Bombiţă G., Codarcea M.-D., Giurgea P., Lupu M., Mihăilă N., Stancu J., 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 34-Piteşti. Notă explicativă.
Jipa D., 1982, Explanatory notes to the lithotectonic profile of the Getic Paleogene deposits (Southern Carpathians, Romania). Veröff. Zentrallinst. Phys. Erde., AdW DDR, 137-146.
Lupu M., Popescu B., Szasz L., Hann H., Gheuca I., Dumitrică P., Popescu G., 1978, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 126a-Vânturariţa (Olăneşti).
Mihăilă Nicolae, Stancu Iosefina, Giurgea Păun, Dessilla Codarcea Marcela, Bombiţă, Lupu Marcel, 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 34-Piteşti.