1. Statutul numelui: Valid, formal.
2. Unitatea litostratigrafică superioară (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (ii) Formaţiunea este constituită din şase membri. In ordinea succesiunii lor stratigrafice aceştia sunt: Membrul de Visterna; Membrul de Gara Târguşor; Membrul de Cechirgea; Membrul de Sirtorman; Membrul de Piatra; Membrul de Furcil. Drăgănescu et al., (1978) includ Formaţiunii de Casimcea şi "Seria de Topalu" , subdivizată în "Complexul de Tătaru" şi "Complexul de Ovidiu". "Seria de Topalu" este considerată de noi formaţiune independentă, în cadrul căreia am inclus Membrul de Luminiţa (v. fişa Formaţiunea de Topalu, cu comentariu). La fel "Complexul de Ovidiu" (v. fişa Formaţiunea de Ovidiu). In ce priveşte "Complexul de Tătaru", caracterizarea lui drept “complexul coralo-pseudostromata” (Drăgănescu, 1976, fig 3B; Drăgănescu et al., 1978), ne-a determinat să îl considerăm sinonim cu Formaţiunea de Topalu; (iii) Platforma Moesică, sectorul central-dobrogean.
3. Vârsta: Oxfordian inferior-Kimmeridgian.
4. Sinonimie: “la formation de Casimcea” (Chiriac et al., 1977, p. 147); “The Casimcea Formation” (Avram et al., 1996a, p. 6).
5. Localitatea tip (i); Răspândirea geografică (ii): (i) Valea Casimcea, jud. Constanţa (pe Harta geologică 1:50,000 foile 168d-Dorobanțu și 169c-Gura Dobrogei). Drăgănescu (1976, p. 14) desemnează Valea Sirtorman şi încă trei localităţi (Valea Visterna, Valea Cheia-Valea Fântâna şi Valea Cechirgea-Braţul Veriga, jud. Constanţa) în care a stabilit secţiuni tip pentru diferite segmente de profil geologic ce compun Formaţiunea de Casimcea; (ii) Sinclinalul Casimcea (în est); zona Ovidiu-Dorobanţu (în sud); zona Hârşova-Capidava-Gălbiori (în vest). Harta geologică 1:200,000, foaia 37-Brăila, caroul d4; foaia 46-Constanța, carourile a1, b1, b2, b3; Harta geologică 1:50,000, foile 151d-Hârșova, 168b-Grădina, 168c-Cernavodă, 168d-Dorobanțu, 169c-Gura Dobrogei.
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Drăgănescu (ibidem) a desemnat patru segmente de profil (la localităţile menţionate la secţiunea 5, mai sus) pentru a caracteriza această formaţiune care nu este expusă pe toată grosimea într-o singură secţiune geologică. Diagnoza oferită de Drăgănescu (ibidem) pentru Formaţiunea de Casimcea este: "thickness 150-500 m; lithology: mostly skeletal (bioconstructed to bioclastic) limestones, subordinate mudstones (lagoonal) and locally dolostones in the upper part (suggesting former algal boundstones)".
7. Referinţa tip (i); Referinţe ulterioare (ii): Drăgănescu (idem, p. 13-41); (ii) Chiriac et al. (ibidem); Drăgănescu (1978, 1979); Avram et al. (idem).
8. Limite: Formaţiunea de Casimcea se dispune cu discontinuitate litologică peste formaţiunile jurasice mai vechi (Formaţiunea de Tichileşti - Bathonian superior-Callovian inferior; Formaţiunea de Gura Dobrogei - Callovian mediu-superior ) sau pe fundamentul de şisturi verzi. Limita superioară este o suprafaţă de eroziune acoperită pe alocuri de depozite apţiene (Drăgănescu, 1978, 1979). Depozitele apţiene acoperă diverşi membri ai formaţiunii.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Corali, spongieri, brachiopode, briozoare, amoniţi, bivalve, produse algale (stromatolite, oncolite). Asociaţiile de amoniţi inventariate de Bărbulescu (1969a, 1969b, 1970, 1974) au furnizat informaţii biostratigrafice pentru încadrarea formaţiunii în intervalul Oxfordian inferior-Kimmeridgian.
10. Mediul depoziţional: Platforma carbonatică regresivă, cu dispunere zonară a faciesurilor. Faciesurile se dispun în benzi paralele de la nord la sud: facies algal stromatolitic-oncolitic; facies spongalgal.
11. Corelări:
Literatura citată
Avram E., Costea I., Dragastan O., Muţiu R., Neagu T., Şindilar V., Vinogradov C., 1996, Distribution of the Middle-Upper jurassic and Cretaceous facies in the Romanian eastern part of the Moesian Platform. Rev. Roum. Géol., 39-40, 3-33.
Avram E., Neagu T., Andreescu I., Crihan M., Munteanu E., Pana I., Pestrea S., Popescu Gh., 1996, Stratigraphy of the Cretaceous, Paleogene and Neogene deposits from South Dobrogea. AN, 69, Suppl. 6, Excursion Guide D5, 72 p.
Bărbulescu Aurelia, 1969, Asupra prezenţei genurilor Idoceras şi Sutneria în Dobrogea Centrală. Stud. cerc. geol.geofiz. geogr., Geol., 11, 321-325.
Bărbulescu Aurelia, 1970, Amoniţi oxfordieni de la Băltăgeşti (Dobrogea Centrală). Stud. cerc. geol.geofiz. geogr., Geol., 15, 1, 121-133.
Bărbulescu Aurelia, 1974, Stratigrafia Jurasicului din vestul Dobrogei Centrale. Ed. Academiei., 173 p.
Chiriac M., Bărbulescu Aurelia, Neagu T., Dragastan O., 1977, La Dobrogea centrale et de sud pendant le Jurassique et Crétacé.Rev. roum. géol., géoph., géog., Géol., 21, 145-153.
Drăgănescu A., 1976, Constructional to corpusclar (sic!) spongalgal, algal and coralgal facies in the Upper Jurassic carbonate formation of Central Dobrogea (The Casimcea Formation). In: D. Patrulius, A. Drăgănescu, A. Baltres, B. Popescu, S. Rădan, Carbonate Rocks and Evaporites. Guidebook. Intl. Coll. on Carbonate Rocks and Evaporites, Romania, Guidebook Series No. 15, 13-42.
Drăgănescu A., Ghenea Ana, Ghenea C., Mirăuţă Elena, 1978, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 168d-Dorobanţu.
Drăgănescu A., Ghenea Ana, Ghenea C., Mirăuţă Elena, 1979, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 169c-Gura Dobrogei.