1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Platforma Moesică.
3. Vârsta: Callovian superior-Tithonian.
4. Sinonimie: non “Formaţiunea de Cartojani” (Pauliuc et al., 1979, p. 71); “The Cartojani Formation” (Dragastan, în Avram et al., 1996, p. 7).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Forajul 237-Cartojani, localitate pe Valea Dâmbovnicului, la vest de Bucureşti, jud. Teleorman pe Harta geologică 1:200,000, foaia 43-Neajlov, carourile b2, b3; (ii) v. harta răspândirii areale a formaţiunii în Avram et al. (idem, fig. 2 la p. 8). De-a lungul aliniamentului Călăraşi-Dragoş Vodă-Nicoleşti-Padina-Rosetti-Insurăţei-Piua Petri se află limita de extindere a formaţiunii, care vine în contact cu Formaţiunea de Rasova (Avram et al., idem, p. 7). In partea de est a Câmpiei Române formaţiunea apare în foraje la Bâldana şi Alexandria.
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) Neprecizată; (ii) Formaţiunea, groasă de 100-500 m, este alcătuită din roci terigene (brecii, microconglomerate, marne cenuşii) şi calcaroase (calcare argiloase şi siltice, calcare nodulare silicioase), rare intercalaţii de dolomit. La partea superioară a formaţiunii sunt prezente calcare recifale cu corali şi calcare spongalgale.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Dragastan (1985, citat de Avram et al., op. cit., p. 7).
8. Limite: Limita inferioară, transgresivă, este la contact cu cu calcare bathonian-callovian inferioare. limita superioară este la contact cu Formaţiunea de Cernavodă şi cu Formaţiunea de Dumbrăveni. După Muţiu (1997, p. 90) limita superioară are caracter de tranziţie către Formaţiunea de Ghergheasa.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) In faciesul recifal sunt prezenţi corali, hidrozoare, spongieri, gasteropode, bivalve, crustacei şi microfosile (radiolari, Saccocoma, globigerine primitive, alge verzi).
10. Mediul depoziţional: Marin, de tranziţie de la bazin marin deschis la şelf carbonatic.
11. Corelări: Formaţiunea de Cartojani se corelează cu formaţiunile Cernoocovo şi Kaspican din Bulgaria de NE.. Ea prezintă îndinţări faciale cu Formaţiunea de Rasova (v. fişa Formaţiunea de Rasova).
Literatura citată
Avram E., Costea I., Dragastan O., Muţiu R., Neagu T., Şindilar V., Vinogradov C., 1996, Distribution of the Middle-Upper jurassic and Cretaceous facies in the Romanian eastern part of the Moesian Platform. Rev. Roum. Géol., 39-40, 3-33.
Bandrabur Toderiţă, Patrulius Dan, Ghenea Ana, 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 43-Neajlov. Notă explicativă
Bandrabur Toderiţă, Ghenea Ana, Patrulius Dan, 1976, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 43-Neajlov.
Muţiu R., 1997, Mesozoic deposits stratigraphy of Moesian Platform (Romania). Acta Pal. Romaniae, 1, 88-95.
Pauliuc S., Negoiţă Florica, Darwische M., Andreescu I., 1979, Stratigrafia depozitelor miocene din sectorul central al Platformei Moesice (V. Olt-V. Dâmboviţa). Anale Univ. Buc., 28, 65-77.