1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (ii) Vinogradov (1986, p. 50-55) stabileşte existenţa a şase membri (în ordine stratigrafică): Go - membrul argilos-nisipos cu nivele conglomeratice (clayey-sandy member with conglomerate levels); G1 - membrul siliciclastic, microconglomeratic inferior (lower siliciclastic gritty member); C - membrul calcaros bioclastic (bioclastic calcareous member); A1 - membrul lutitic-carbonatic inferior (lower lutite-carbonate member); G2 - membrul superior siliciclastic microconglomeratic (upper siliciclastic gritty member); A2 - membrul lutitic-carbonatic superior (upper lutite-carbonate member); (iii) Platforma Moesică (terminaţia de NE a Ridicării Balş-Optaşi.
3. Vârsta: Liasic superior (Aalenian)-Callovian.
4. Sinonimie: “Moesian Platform Dogger” (Vinogradov, 1986, p. 50; “Balş Fm.” (Vinogradov et Papiu, 1987, p. 87); “The Balş (Muţiu, 1997, p. 88).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Balş, jud. Olt; (ii) Vinogradov (op. cit., p. 50-55 şi fig. 1-6) redă răspândirea areală a membrilor formaţiunii. Formaţiunea prezintă variaţii de grosime şi extindere neuniformă în sectorul terminaţiei nord-estice a Ridicării Balş-Optaşi (Priseaca, Negreni, Optaşi, Branişte, Cieşti). Extinderea maximă este în zona Oporelu, Spineni, Drăganu-Călina. In nordul ariei de extindere maximă formaţiunea se află la adâncimi de 3000-5000 m, iar în zona Craiova, Malu Mare, Balş, Ciureşti, Bârla se află la 1600-2400 m adâncime; (ii) Harta geologică 1:200,000, foile 42-Slatina, carourile a2, a3, b1 (Mihăilă et al., 1967; 1968), 41-Craiova, caroul c4.
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Formaţiunea are grosimi de până la 600 m spre nord (Oporelu, Spineni, Drăganu-Călina) şi doar până la 70 m în zona Optaşi, Cieşti, Branişte, Negreni, Ciureşti. Succesiunea conţine în sectorul terminaţiei de NE a Ridicării Balş-Optaşi calcare bioclastice (Aalenian), gresii cuarţoase cu intercalaţii de argile bituminoase cu fragmente cărbunoase, materie organică difuză, pelosiderite minette (în Bajocian superior-Bathonian inferior). In Bajocianul superior s-au acumulat câţiva metri de roci pelitice cu lumaşele de Bositra, bogate în materie organică. Restul formaţiunii este constituit dintr-un facies marnos şi calcaros pelagic (wackestone cu microfilamente). Rocile doggeriene cu grosimi de 50-150 m, au 1,03-1,62% carbon organic şi sunt îngropate la 4000-5000 m. Ele au putut genera hidrocarburi începând din Sarmaţian; (ii) Muţiu (op. cit., p. 88) descrie din partea inferioară a formaţiunii (intervalul 5162-4594 m în forajul Palei) nisipuri şi gresii cuarţoase, cu plante (Melagrinella echinata) şi intervale pelitice cu Gervilleia sp.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Paraschiv, 1982 (cf. Muţiu, op. cit., p. 88); (ii) Vinogradov et al. (1999, p. 14); Vinogradov et Papiu (op. cit., p. 87).
8. Limite: Limita inferioară, transgresivă. La Hăbeşti calcarele bioclastice ale Aalenianului stau transgresiv pe depozite cambriene cu trilobiţi. La Negreni gresiile cuarţoase şi minettele bajocian superioare-bathonian inferioare stau transgresiv pe dolomite vacuolare ale Triasicului mediu. Limita superioară este la contactul cu Formaţiunea de Giurgiu, jurasic superioară (Vinogradov et al., op. cit., p. 17).
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Lumaşele cu Bositra în faciesul restrictiv, mlăştinos al Bajocianului superior, Entolium, Variamussium. Muţiu (op. cit., p. 88) menţionează Leioceras opalinum, L. compatum şi Ludwigia în forajele 13M-Mărgăriteşti (la -1500 m), 1-Voievodu (la -2082 m), 5058-Plopii Slăviteşti (la -2043 m), 3302-Oporelu (la metrul -31959, 94-Melineşti (la -2537).
10. Mediul depoziţional: Marin, neritic-litoral (canale fluvio-deltaice, cordoane litorale, plaje) (Aalenian-Bajocian); marin-pelagic (Bathonian-Callovian).
11. Corelări:
Literatura citată
Mihăilă Nicolae, Giurgea Păun, Patrulius Dan, 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 42-Slatina.
Mihăilă Nicolae, Giurgea Păun, Patrulius Dan, 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 42-Slatina. Notă explicativă.
Muţiu R., 1997, Mesozoic deposits stratigraphy of Moesian Platform (Romania). Acta Pal. Romaniae, 1, 88-95.
Vinogradov C., 1986, Sedimentary iron ores associated with Dogger granular reservoirs in the Romanian Moesian Platform., Rev. roum. géol., géoph., géog., Géol., 30, 49-57.
Vinogradov C., Papiu V.C., 1987, Oolitic ironstones in the Upper Liassic-Middle Jurassic deposits of the moesian Platform (Romania). Rev. roum. géol., géoph., géog., Géol., 31, 87-93.
Vinogradov C., Şindilar F., Olaru R., Stan Liliana, Popescu Monica, Arsene Ştefania, 1999, Secvenţe de roci generatoare în zona centrală a Platformei Moesice. Implicaţii în acumularea hidrocarburilor. Rev. rom. petrol, martie 1999, 13-23.