1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (ii) Formaţiunea cuprinde trei mebri: Membrul de Dunărea (inferior), Membrul de Cireşu (median) şi Membrul de Zăvoaia (superior); (iii) Platforma Moesică.
3. Vârsta: Kimmeridgian superior-Berriasian-Valanginian.
4. Sinonimie: “Complexul gipsifer” (Băncilă, 1973, p. 117); “The lower complex (or the gypsiferous complex)” (Pătruţ et al., 1983, p. 120; “The Amara Formation” (Avram et al., 1996, p. 9 şi fig. 2.1, la p. 8; Avram et Neagu, 1996, p. 5).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Forajul 256-Amara, jud. Ialomiţa, completat cu forajele 157-Cireşu, 2841-Smirna, 820-Zăvoaia (în Câmpia Română) şi forajele 9-Dunărea, 11-Hinog, 13-Cuza Vodă, 29-Ţibrinu (în Dobrogea de Sud); (ii) Câmpia Română şi Dobrogea de Sud, la sud de Falia Capidava-Ovidiu, până la sud de Rasova (Avram et al., op. cit., p. 9 şi fig. 2.1 la p. 8); Harta geologică 1:200,000, foaia 37-Brăila, carourile b2, c2; foaia 45-Călărași, carourile a2, c4; foaia 46-Constanța, carourile b1, c1, c2; Harta geologică 1:50,000, foaia 168c-Cernavodă (Avram et al., 2010).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) v. fişele cu descierea membrilor formaţiunii. Litologia formaţiunii este siliciclastică şi carbonatic-evaporitică incluzând: argile roşii, verzi, cenuşii în alternanţă cu conglomerate, calcare, dolomite, anhidrite. După Băncilă (op. cit., p. 123) grosimea “Complexului gipsifer” este de circa 240 m. După acest autor în forajul 5061-Cernavodă formaţiunea este situată la partea inferioară a stivei cretacice, sub adâncimea de 223 m, ocupând intervalul 223-525 m (Harta geologică 1:50,000, foaia 168c-Cernavodă).
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Dragastan (1985, citat de Avram et al., op. cit., p. 9); (ii) Avram et al. (op. cit., p. 9-10); Băncilă (op. cit., p. 115-125).
8. Limite: In forajul 9-Dunărea care constituie localitatea tip a Membrului de Dunărea limita inferioară este la contactul cu Formaţiunea de Rasova. In forajul 5061-Cernavodă limita inferioară este la contactul cu Formaţiunea de Casimcea, iar limita superioară este la contactul cu Formaţiunea de Cernavodă. Limita superioară a Membrului de Zăvoaia, la localitatea tip, este erozivă.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): v. descrierea membrilor formaţiunii.
10. Mediul depoziţional: v. descrierea membrilor formaţiunii.
11. Corelări:
Literatura citată
Avram E., Neagu T., 1996, Stratigraphy of the Cretaceous, Paleogene and Neogene deposits from South Dobrogea. AN, 69, Suppl. 6, Excursion Guide D5, 1-22.
Avram E., Costea I., Dragastan O., Muţiu R., Neagu T., Şindilar V., Vinogradov C., 1996, Distribution of the Middle-Upper jurassic and Cretaceous facies in the Romanian eastern part of the Moesian Platform. Rev. Roum. Géol., 39-40, 3-33.
Avram E., Neagu T., Andreescu I., Crihan M., Munteanu E., Pana I., Pestrea S., Popescu Gh., 1996, Stratigraphy of the Cretaceous, Paleogene and Neogene deposits from South Dobrogea. AN, 69, Suppl. 6, Excursion Guide D5, 72 p.
Avram E., Andreescu I., Baltres A., Drăgănescu A., Mihăilescu M., Munteanu Emilia, Munteanu T., Seghedi A., Szasz L., Vaida M., 2010, Harta geologică a României, scara 1: 50,000, foaia 168c-Cernavodă.
Băncilă I., 1973, Asupra prezenţei unei formaţiuni gipsifere purbeckian-wealdiene în regiunea Feteşti-Constanţa. Stud. cerc. geol.geofiz. geogr., Geol., 18, 1, 115-125.
Pătruţ I., Costea I., Vinogradov C., Comşa Doina, Osman L., Herescu Anastasia, Oprea Olga, Bonig Hortensia, 1983, The pre-Albian Cretaceous sedimentary in the foreland of the Romanian Carpathian Mountains. AN, 59, 119-126.