1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Domeniul Danubian Intern, Zona Sirinia.
3. Vârsta: Liasic inferior (Hettangian-Sinemurian).
4. Sinonimie: “conglomeratele de la Cioaca Borii şi Patina Şarlova” (Răileanu, 1953, p. 357); “Le formation avec carbon du Lias inférieur” (Năstăseanu et al., 1985, p. 49); “Formaţiunea de Cioaca Borii” (Stănoiu et al., 1996, p. 46).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Neprecizată; (ii) Crivi Rudăria, în NV, şi prelungirea Chiacovăţ, spre sud; Pregheda, în NE, cu prelungirea spre sud, către Ostreşu şi Bigăr Nord; Harta geologică 1:50,000, în Năstăseanu et al. (1985); Harta geologică 1:200,000, foaia 32-Baia de Aramă, caroul d1 (Năstăseanu et Bercia, 1968; Năstăseanu et al., 1968).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Formaţiunea cu Cărbuni a Liasicului Inferior detaliază sensul acordat de Răileanu (1953, citat de Năstăseanu et al., op. cit., p. 49) Conglomeratelor de la Cioaca Borii. După Năstăseanu et al. (op. cit., p. 49) are loc o modificare facială şi de grosimi pe direcţia N-S. Grosimile de 500-600 m în sud, scad la 200-250 m în nord, pe flancurile de vest şi est ale Sinclinalului Sirinia. Formaţiunea are 200-250 m grosime în zona Crivi Rudăria, 150-200 m la Pregheda, 50-60 m la Chiacovăţ, 100-120 m la Ostreşu şi 70-110 m la Bigăr Nord. Formaţiunea cuprinde un număr variabil de intercalaţii cărbunoase grupate în două complexe: Complexul I (inferior) conţine la Crivi Rudăria 5 intercalaţii cărbunoase de 0,6-1,2 m grosime, care se subţiază treptat spre SV. Complexul II (superior) conţine trei intercalaţii cărbunoase de 0,1-0,8 m grosime, care spre interiorul bazinului se reduc la două (unul de 0,5 m, altul de 1,3 m grosime). La Pregheda stratele 2 şi 3 de cărbuni sunt fasciculate şi anastomozate şi au 0,2-4,8 m grosime. La Chiacovăţ stratele 1, 2, 3 au grosimi variabile (0,2-3,6 m) şi inconstante. La Bigăr Nord sunt 5 strate de cărbuni de 0,1-1 m grosime, care trec spre sud la şisturi cărbunoase.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Năstăseanu et al. (op. cit., p. 49-53).
8. Limite: Limita inferioară, transgresivă şi discordantă, este la contactul cu metamorfitele de Ielova ori de Poiana Mraconiei, sau cu depozite permiene. Limita superioară este la contactul cu Stratele de Lespezi (Năstăseanu et al., op. cit., p. 49).
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Todites denticulatus, Thaumatopteris brauniana, Phlebopteris muensteri, Thinnfeldia rhomboidalis, Pterophyllum jaegeri, Williamsonella vittata, Otozamites sp., Baiera longifolia, Pallisyda brauni.
10. Mediul depoziţional: Continental-lacustru (facies paralic de Gresten, cu cărbuni).
11. Corelări:
Literatura citată
Năstăseanu S., Bercia I., 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 32-Baia de Aramă. Notă explicativă, 46 p.
Năstăseanu Sergiu, Bercia Iosif, Bercia Elvira, Biţoianu Cornelia, 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 32-Baia de Aramă.
Năstăseanu S., Bădăluţă Aurelia, Biţoianu Cornelia, Preda I., Culda Victoria, Pelin M., Popescu Ileana, 1985, L’étude géologique des formations de charbon dans le Bassin Sirinia (Banat), à l’exclusion de Cozla. An. Univ. Bucureşti, 34, 47-54.
Răileanu Gr., 1953, Cercetări geologice în regiunea Sviniţa-Faţa Mare. Bul. şt. Acad.,5, 2, 307-409.
Stănoiu I., Ţicleanu M., Neagu T., Popa M., Diaconiţă Dorina, 1996, Studiul stratigrafic, facial şi paleoambiental al formaţiunilor liasice cu cărbuni din Bazinul Sirinia. In: Simp. Resurse mimerale. Fundaţia oamenilor de ştiinţă Prahova, Bul. Informativ, 3, 2, 45-51. Ploieşti.