1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Depresiunea Transilvaniei, aria Prelucii, aria Mezeşului.
3. Vârsta: Eocen superior-Oligocen inferior.
4. Sinonimie: “Calcarul de Culmea Cozlei” şi “Seria Calcaroasă Recifală”(Răileanu et Saulea, 1956, p. 290-291); “Cozla Formation” (Popescu, 1976, p. 123 şi alte sinonimii); “Calcarul de Culmea Cozlei”(Rusu, 1977, p. 83); “Cozla Limestone” (Popescu B., 1978, p. 106); “Calcarul de Cozla” (Popescu, 1979, p. 11 şi Tab. 1)
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Dealul Cozla (versant vestic la nord de satul Valea Chioarului, jud. Sălaj; (ii) Cuciulat, Răstoci, carierele Glod, Cheile Babei, Dealul Prisnel, Valea Rohia, Valea Dobric. Harta geologică a României, 1: 200,000, foaia 3-Baia Mare, carourile d2, d3 (Gherasi et al., 1967, 1967a); foaia 10-Cluj, carourile a2, a3 (Saulea et al., 1968; Dumitrescu et al., 1968); Harta geologică a României, 1:50,000, foile 18c-Preluca (Rusu et al., 1983), 29b-Jibou (Rusu et Popescu, 1975), 30a-Ileanda (Rusu, 1976).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Cu o grosime de până la 60 m, formaţiunea prezintă două tipuri faciale (Popescu, 1979, p. 12-13): un facies nisipos grosier, cu alge corallinacee, miliolide, moluşte şi recifi coraligeni, care ajunge spre sud până la Valea Someşului (sud Răstoci, nord Ileanda); un facies carbonatic pelitic slab nisipos, cu foraminifere şi alge corallinacee (dezvoltat în zona Ileanda). Partea terminală a formaţiunii a fost expusă subaerian, cu formare de calcrete groase de 5-30 cm. Calcretele conţin cruste laminare brune, brecifiate şi recimentate şi oncoide cu nuclee scheletice.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Popescu (1976, p. 123); (ii) v. Sinonimie.
8. Limite: Limita inferioară este la contactul cu fundamentul cristalin (D. Pietriş în aria Preluca) şi cu Formaţiunea de Valea Nadăşului sau cu Stratele de Turbuţa. Limita superioară este la contactul cu Formaţiunea de Cuciulat (Popescu, 1979, Tab. 1).
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii):
10. Mediul depoziţional: Platformă carbonatică (Platforma Ticău-Preluca).
11. Corelări: Calcarul de Cozla din aria Preluca este echivalentul stratigrafic al Formaţiunii de Turbuţa, al Calcarului de Cluj şi al Stratelor de Hoia din aria Mezeş (Popescu, 1978, Tab. 1 la p. 101).
Literatura citată
Dumitrescu I., 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 10-Cluj, Nota explicativă, 43 p.
Gherasi N., Bombiţă Gh., Vasilescu Al., Krautner H., 1967, Harta geologică a
României, scara 1:200,000, foaia 3-Baia Mare.
Gherasi N., Bombiţă G., 1967a, Harta geologică a României, scara 1:200,000,
foaia 3-Baia Mare. Notă explicativă. 32 p.
Popescu B., 1976, Sedimentology of Priabonian carbonate rocks, Jibou area - NW Transylvanian Basin. AN, 48, 117-140.
Popescu B., 1978, On the lithostratigraphic nomenclature of the NW Transylvania Eocene. Rev. roum. géol., géoph., géog., Géol., 22, 99-107.
Popescu B. R., 1979, Sedimentarea carbonatică în nord-vestul Transilvaniei în timpul Eocenului şi Oligocenului. Rezumatul tezei de doctorat, 25 p.
Răileanu Gr., Saulea Emilia, 1956, Paleogenul din regiunea Cluj şi Jibou (NW Bazinului Transilvaniei). AN, 29, 271-308.
Rusu A., 1976, Harta geologică a României scara 1:50,000, foaia 30a-Ileanda.
Rusu A., 1977, Stratigrafia depozitelor Oligocene din NW Transilvaniei (Regiunea Treznea – Hida - Poiana Blenchii), AN, 51, 69-202.
Rusu A., Popescu B., 1975, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 29b-Jibou.
Rusu A., Balintoni I., Bombiţă G., Popescu Gh., 1983, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 18c-Preluca.
Saulea E., Dumitrescu I., Bombiţă Gh., Marinescu Fl., Borcoş, M., Stancu Iosefina, 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia10-Cluj.