1. Statutul numelui: Formal.
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) In Aria Prelucii este constituent al Calcarului de Cozla, către partea superioară a căruia se situează (Rusu, 1989, p. 70); (iii) Depresiunea Transilvaniei.
3. Vârsta: Oligocen mediu (Rupelian inferior - Merian).
4. Sinonimie: “calcar alb cu Lithothamnium” (Joja, 1956, p. 319); “the Ciglean Limestone” (Rusu et Drăgănescu, 1976, p. 146); “Calcarul de Ciglean” (Rusu, 1977, p. 87; Rusu, 1989, p. 76).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Ciglean, la sud de Jibou, jud. Cluj (Rusu, 1977, p. 86-87); (ii) Aria Mezeşului (Ciglean), Aria Prelucii (Culmea Cozlei), la Glod, Topliţa, Cliţ, est Ciocmani (Rusu, 1977, p. 87-90). Harta geologică a României, 1:200,000, foaia 10-Cluj, caroul a1 (Saulea et al., 1967; Dumitrescu, 1968).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Calcar algal cu Corallinacee, gros de până la 4 m. El este “pe alocuri sărăcit în thaluri de Lithophyllum şi îmbogăţit în nummuliţi sau cochilii de moluşte” (Rusu, 1977, p. 87). Peste Calcarul de Ciglean se situază Nivelul Inferior cu Scutella care se găseşte la baza Formaţiunii de Mera (Rusu, 1989, p. 70 şi fig. 1 la p. 68). Rusu (1977, p. 87-90) descrie diferite iviri de Calcar de Ciglean, ca parte a “Faciesului nisipos cu corallinacee”.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Iliescu (1962ms, citat de Rusu, 1989, p. 70). Publicat prima oară de Rusu et Drăgănescu (1976, p. 146).
8. Limite: In Aria Prelucii limita inferioară, după (Rusu, 1977, p. 87 şi fig. 1 la p. 88) este astfel definită: “la partea somitală a Calcarului de Culmea Cozlei”. La p. 86 a aceleiaşi lucrări menţionează limita inferioară la contact cu Marnele de Brebi. Limita superioară este la contactul cu Stratele de Curtuiuş. Rusu et Drăgănescu (1976, p. 145-146 şi fig. 1 la p. 145 şi fig. 2 la p. 147) prezintă raporturile stratigrafice ale Calcarului de Ciglean cu alte formaţiuni din nord-vestul Depresiunii Transilvaniei.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Alge corallinacee: Lithophyllum.
10. Mediul depoziţional:
11. Corelări: Calcarul de Ciglean reprezintă un facies care trece spre sud în Stratele de Hoia şi Stratele de Ciumărna (Rusu, 1989, p. 70). Calcarul de Ciglean este echivalent stratigrafic cu Formaţiunea de Mera cu care are în comun prezenţa Nivelului Inferior cu Scutella (Rusu, 1977, p. 87).
Literatura citată
Dumitrescu I., 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 10-Cluj, Nota explicativă, 43 p.
Joja T., 1956, Observaţii de ordin stratigrafic în regiunea din jurul oraşului Jibou. AN, 29, 309-323.
Rusu A., 1977, Stratigrafia depozitelor Oligocene din NW Transilvaniei (Regiunea Treznea-Hida-Poiana Blenchii), AN, 51, 69-202.
Rusu A., 1989, Problems of correlation and nomenclature concerning the Oligocene formations în NW Transylvania. In “The Oligocene from the Transylvanian Basin” Romania, p.67-78, Cluj.
Rusu A., Drăgănescu A., 1976, Facies - zoned carbonate sedimentation at the time of the Hoia Limestone (Upper Tongrian) in the NW Transylvania (Romania). AN, 48, 141-169.
Saulea E., Dumitrescu I., Bombiţă Gh., Marinescu Fl., Borcoş, M., Stancu Iosefina, 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia10-Cluj.