1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Seria de Bihor; (iii) Apusenidele Nordice, Unitatea de Bihor (Munţii Pădurea Craiului).
3. Vârsta: Callovian mediu şi superior.
4. Sinonimie:
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (ii) Malul stâng al Văii Boiului, Valea Brătcuţa (la sud de Falia Cărmăzan) malul stâng al Crişului Repede la Vadul Crişului, Birtin (carieră pe malul stâng al Gropii Sohodolului şi la 2 km sud de Birtin), versantul sudic al D. Şoimului, Valea Mnierei, Groapa lui Mihai, versantul vestic al D. Cărmăzan, Poniciori, Harta geologică 1:200,000, foaia 9-Șimleul Silvaniei, caroul c3; Harta geologică 1:50,000, foaia 41a-Remeţi (Patrulius et al., 1973).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) După Patrulius et. al. (1982, p. 46) formaţiunea are grosimi de la 10 cm (Dealul Şoimului) la peste 5 m (Vadu Crişului) şi este alcătuită din “calcare marnoase, cu sau fără glauconit, de culoare cenuşiu-deschis, cenuşiu-gălbui, cenuşiu-verzui sau roşie.”; (ii) In malul stâng al Văii Boiului, formaţiunea are 2 m grosime şi e constituită din calcare marnoase cenuşiu deschis cu tentă uşor gălbuie. La Vadu Crişului formaţiunea are 5,25 m grosime şi constă din calcare marnoase subnodulare cenuşii-verzui, cu conţinuturi variabile de glauconit şi cu belemniţi, fragmente de plante incarbonizate şi concreţiuni de pirită. La Birtin apare 1 m calcare noduloase cenuşii cu liant marnos-nisipos verzui şi cu rari noduli silicioşi. In Valea Groapa Sohodolului formaţiunea are 1,5 m grosime şi constă din calcar marnos şi nisipos cenuşiu, cu pete gălbui-roşcate şi verzui. In versantul sudic al Dealului Şoimului se aşterne peste o distinctă discontinuitate litologică “un calcar marnos cenuşiu deschis gros de 10 cm, cu vine de calcit gălbui şi faună bogată din Callovianul mediu, eventual şi superior. Acest calcar este de tipul micrit bogat în prodisoconce (microfaciesul cu “filamente”)” (Patrulius et. al., 1982, p. 47).
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Patrulius et. al. (1982, p. 46-48).
8. Limite: Limita inferioară cu discontinuitate evidentă (malul stâng al Văii Boiului) faţă de Formaţiunea Calcarelor cu Entolium şi a Calcarelor cu Noduli Bruni. La fel la Vadu Crişului, Birtin, Dealul Şoimului. Limita superioară este la contactul cu Calcarul de Vad.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Faună relativ săracă. Apar frecvent belemniţi (Hibolithes). Amoniţi sunt citaţi în Valea Brătcuţa şi pe versantul sudic al Dealului Şoimului (Patrulius et. al., 1982, p. 48). Asociaţiile indică partea terminală a Callovianului mediu şi, parţial, a Callovianului superior.
10. Mediul depoziţional:
11. Corelări:
Literatura citată
Patrulius D., Popa Elena, Cîmpeanu Şt., Orăşanu Th., 1973, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 41a-Remeţi.
Patrulius D., Popa Elena, Tomescu Camelia, Popescu Ileana, Iordan Magdalena, Pop G., Panin Ştefana, Bordea S., 1982, Cercetări biostratigrafice pentru corelarea formaţiunilor mezozoice. Formaţiuni jurasice şi neocomiene din Apusenii de Nord. Raport Fond Geologic I.G.R., 117 p.