1. S 1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Seria de Bihor. (iii) Apusenidele Nordice – Unitatea de Bihor.
3. Vârsta: Tithonian superior-Berriasian (Dragastan et al., 1986, p. 58, 62);
Tithonian superior-Neocomian Dragastan et al. (1988, p. 70, 78). Formaţiune polifazică, cu patru nivele de bauxite datate astfel: Nivelul I – Jurasic superior; Nivelul II – Berriasian inferior; Nivelul III – Berriasian superior-Valanginian bazal; Nivelul IV – ?Valanginian superior-?Hauterivian (Dragastan et al., 1988, p. 78-79).
4. Sinonimie: “The Lower Bauxite Formation” (Dragastan et al., 1986, p. 61); “Lower Bauxite Formation” (Dragastan et al., 1988, p. 70).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Neprecizată; (ii) Câmpul minier Valea Vida-Răcaş-Albioara din Munţii Pădurea Craiului (Dragastan et al., 1988, p. 70); un areal extins în sudul Munţilor Bihor (fig. 3 la p. 62, în Dragastan et al., 1986). Formaţiunea nu apare figurată pe Harta geologică 1:50,000, foile 56a-Pietroasa (Bleahu et al., 1985) şi 56b-Poiana Horea (Bleahu et al., 1980), în aria platoului Padiş-Călineasa.
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): După Dragastan et al. (1986, p. 61-62) această formaţiune regresivă este constituită din “blackish-red bauxite preserved in the shape of lenses, being 10 cm to 1 m thick, light grey intrasparitic limestones; pelsparitic limestones stratified in 40-60 cm thick banks, dark grey detrital limestones and breccias with limestone elements; caliche; micritic limestones with mud-cracks, light grey dolosparites, being 50-80 cm thick. The dolomicrites have fenestral structures and laterally pass to pelsparitic limestones. The formation is closed by a new bauxite level”. Caracterele Bauxitelor Inferioare din Munţii Pădurea Craiului au fost prezentate de Dragastan et al. (1988, p. 70-76) care au identificat câteva tipuri faciale: facies continental-palustru (cu bauxite roşii-brune, argile roşii, argile roşii cu blocuri de bauxită); facies palustru (brecii cu bauxite fragmentare, micrite cu crăpături de uscare, ooide pedogene, dolomicrite); facies fluviatil-lacustru (micrite în strate centimetrice, oomicrite, micrite cu Rivularia).
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Dragastan et al. (1986, p. 61-62); (ii) Dragastan et al. (1988, p. 70-76).
8. Limite: In Munţii Bihor limita inferioară este un relief de eroziune la contactul cu Formaţiunea de Valea Crişanului sau cu Calcarul de Albioara; limita superioară este la contactul cu Formaţiunea de Blid (Dragastan et al., 1986, p. 61). In Munţii Pădurea Craiului Dragastan et al. (1988, p.70) afirmă că primul din cele patru nivele de bauxite ale formaţiunii, gros de 0,3-0,5 m din galeria 130-Jofi, ar fi “inclus” în Formaţiunea de Albioara, cu Favreina sp., facies care a fost recunoscut şi în intervalul care separă Nivelul I de bauxite de Nivelul II. Nivelul II de bauxite care corespunde principalei faze de generare a bauxitelor din Munţii Pădurea Craiului şi din Munţii Bihor, situat la limita Jurasic superior-Cretacic este acoperit de Formaţiunea de Hodobana şi de Formaţiunea de Glăvoiul, Berriasian mediu-Valanginian (în Munţii Bihor) şi de micrite cu Rivularia theodori, valanginiene, în Munţii Pădurea Craiului. Nivelul III de bauxite din Munţii Pădurea Craiului (sectorul minier Brusturi) este situat peste Calcarul de Cornet, de vârstă Tithonian mediu, urmat în succesiune stratigrafică de Calcarul cu Characee (Dragastan et al., 1988, fig. 4 la p. 76). Nivelul IV de bauxită este acoperit de calcare ale Barremianului inferior, cu Characee. Poziţia acestui nivel este în fapt incertă, fiind descris de Dragastan et al. (1988, p. 75-79) ca fiind “interlayered in the Cornet limestones” care, se ştie, că are vârstă Tithonian.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): Nivelul III de bauxite din Munţii Pădurea Craiului, sectorul minier Brusturi conţine oase de Dinosaurieni (Patrulius et al., 1983, p. 114-115).
10. Mediul depoziţional: Marginal-marin cu regim regresiv (lagună salmastră sau mediu dulcicol, cu sectoare insulare expuse pedogenezei) (Dragastan et al., 1986, p. 62). Formarea bauxitei ţine de patru generaţii de carst.
11. Corelări:
Literatura citată
Bleahu M., Dimitrescu R., Bordea S., Bordea Josefina, Mantea G., 1980, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 56b-Poiana Horea.
Bleahu M., Bordea Josefina, Mantea G., Cioflică Gianina, Ştefan A., Popescu A., Marinescu F., Bordea S., 1985, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 56a-Pietroasa.
Dragastan O., Purecel R., Brustur T., 1986, The Upper Jurassic and Lower Cretaceous formations from the Bihor Mts. – Central southern sector/Northern Apuseni. Analele Univ. Buc., 35, 57-70.
Dragastan O., Coman M., Ştiucă E., 1988, Bauxite-bearing formations and facies in the Pădurea Craiului and Bihor Mountains (Northern Apuseni). Rev. roum. géol., géoph., géog., Géol., 32, 67-81.
Patrulius D., Marinescu F., Baltres A., 1983, Dinosauriens Ornithopodes dans les bauxites Néocomiennes de l’Unité de Bihor (Monts Apuseni). AN, 59, 109-117.