Calcarul de Congaz

Descarca / Imprima

1.  Statutul numelui: Acceptat.

2.  Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Dobrogea de Nord.

3.  Vârsta: Julian superior-Norian superior.

4.  Sinonimie: “Schwarzkalke bei Hagighiol” (Redlich, 1896, p. 501); “schwarzen Kalken” (Kittl, 1908, p. 463); “calcare negricioase în plăci cu intercalaţii de argile verzui” (Mutihac, 1963, p. 61); pro parte “Calcarele de la Agighiol” (Mutihac, 1964, p. 229); pro parte “Formaţiunea stratelor de Cataloi” (Patrulius et al., 1974, p. 54); “Calcarul de Congaz” (Baltres în Seghedi et al. 1990, p. 40; Baltres în Baltres et al., 1991, p. 17; Baltres, în Baltres et al. 1996, p. 59; p. 59-80 cuprind o descriere detaliată a caracterelor formaţiunii, vârste, răspândire; Baltres, 2003, p. 52); “Congaz Fm”; “Dealul Lung Fm.” nom. nud. (Grădinaru, 2000, figură nenumerotată).

5.  Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Calcarul de Congaz are un stratotip compozit. Holostratotip: Ravine la sud de satul Congaz (azi Rândunica), pentru partea superioară a formaţiunii, Jud. Tulcea.  Coordonate Gauss-Krüger: X= 5637.200; Y= 4985.150. Parastratotip: Dealul Pietros de la Agighiol, jud. Tulcea pentru contactul bazal şi partea inferioară a formaţiunii. Coordonate Gauss-Krüger: X= 5647.225; Y= 4989.725; (ii) Zona Agighiol (D. Pietros, Deluşorul, Dealul Lung); NE Rândunica, Insula Popina (Baltres et al., idem 1996, p. 69-80). Harta geologică a României, 1:200,000, foaia 38-Tulcea, carourile a4, b4 (Mirăuță et al., 1967, 1967a); Harta geologică a României, 1:50,000, foaia 135b+d (Tulcea+ Agighiol) (Baltres et al., 2014).

6.  Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): La D. Pietros (Agighiol),  aflorează primii 12 m din stiva Calcarului de Congaz, constituită din strate de 0,1-0,4 m grosime, cu ambele feţe vălurite. Intre strate se găsesc intercalaţii negricioase, de 1-2 cm grosime, friabile, îmbogăţite în material terigen şi în bioclaste de echinoderme. Calcarele sunt negre, fine, omogene. Pe alocuri au bioturbaţii tubulare şi cilindri de pirită limonitizată, dispuşi perpendicular pe suprafaţa stratelor. Sub lupă se văd filamente fragmentare, diseminate. Alterarea supergenă disolvă suprafaţa stratelor de calcar, producând o carstifiere foarte caracteristică, ce dă reliefuri cu “picioruşe” verticale, iar oxidarea piritei produce insule circulare, albicioase, grupate în arii neregulate.

In ravinele de la sud de Rândunica, sub calcarele negre de Congaz se găseşte un calcar negru, stratificat, cu microfacies de tipul Calcarului de Popina. Acest facies de tranziţie a fost atribuit Calcarului de Popina (Baltres, idem, p. 53). In ravine faciesul de Congaz, situat la un nivel stratigrafic superior celui de la Agighiol, expune, pe o grosime de 17-19 m, calcare negre de tipul celor de la D. Pietros (Agighiol). Aici sunt vizibile şi intercalaţii cu lumaşele de Halobia. Ultimii 0,3 m ai succesiunii sunt constituiţi din calcarenit brun-cărămiziu dur, cu abundente resturi scheletice. Nu se ştie în ce măsură lipseşte o parte din stiva sedimentară între segmentele de profil de la holostratotip şi parastratotip, dar probabil că aceasta nu este însemnată.

7.  Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Baltres (în Seghedi et al., 1990, p. 40-41); (ii) Baltres (idem, 2003).

8.  Limite: La D. Pietros (Agighiol) Calcarul de Congaz se aşterne tranşant peste Calcarul de Hagighiol. Aceleaşi raporturi sunt vizibile şi la Deluşorul şi Dealul Lung de la Agighiol. Pe insula Popina se vede contactul net al Calcarului de Congaz cu formaţiunea subjacentă (Calcarul de Popina). Aici, calcare cărămizii, de tipul celor de la partea finală a profilului din ravinele de la sud de Rândunica, acoperă un relief de eroziune şi umplu crevase  (dike neptuniene) de 10-15 cm lăţime, la partea superioară a Calcarului de Popina. Partea finală a succesiunii din ravinele de la sud de Rândunica este mascată de depozite cuaternare, astfel că  relaţiile cu formaţiunea acoperitoare nu sunt cunoscute.

9.  Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): Amoniţi, bivalve, rare brachiopode juvenile, echinoderme (echinide, roveacrinide), conodonte, foraminifere (nodosaride, involutinide, ophthalmide), ostracode, calcisfere, organisme problematice (?Globochaete iulia Baltres). Iordan (1993, p. 52) citează brachiopode carniene la Dealul Pietros şi Dealul Lung (Agighiol). Grădinaru (idem, p. 12, 13) a inventariat din cariera de la Dealul Lung (din nivelele fosilifere nr. 8 şi 9) amoniţi (îndeosebi Tropitide) ai Julianului superior şi ai Tuvalianului. Bivalvele: Halobia styriaca Mojs., H. norica Mojs., H. partschi Kittl, Monotis haueri Kittl citate de Patrulius et al. (idem, p. 45) din profilul de la sud de Rândunica (Congaz) argumentează vârsta noriană a părţii superioare a formaţiunii. Asociaţiile de conodonte sunt sărace şi aparţin zonelor Polygnathiformis şi Abneptis (Tuvalian-Norian).

10.  Mediul depoziţional: Şelf median cu condiţii favorabile acumulării şi conservării anaerobe a materiei organice în sedimentele calcaroase. Un eveniment eustatic negativ, probabil la limita Alaunian-Sevatian, a dus la acumularea calcarului roşu, bioclastic de la partea superioară a profilului Congaz, care are aspectul unei acumulări de mică adâncime.                                              

11.  Corelări: Faciesul roşu, bioclastic de la partea superioară a profilului Congaz a fost recunoscut şi în Formaţiunea de Cataloi de la nord de Izvoarele şi de la Muchia Verde (Baltres et al., idem, 1996, p. 77-78).

Literatura citată

Baltres A., 2003, Unităţile litostratigrafice mezozoice, pre-Cenomaniene din Dobrogea de Nord (partea I). Stud. cerc. Geol. geofiz. geogr., Geol., 48, 49-90.

Baltres A., Mirăuţă Elena, Ion Jana, Gheorghian Doina, Stanciu L., 1991, Studiul litostratigrafic şi tectonic al profilelor de foraje de mică adâncime din zona Tulcea, în vederea interpretării structurilor triasice din Dobrogea de Nord. Raport, F. G.

Baltres A., Mirăuţă Elena, Stanciu L., 1996, Studii biostratigrafice asupra depozitelor mezozoice şi terţiare din România. Stratigrafia formaţiunilor triasice şi jurasic inferioare din Dobrogea de Nord. Raport, F. G.

Baltres A., Mirăuţă Elena, Panin N., Ghenea C., 2014, Harta geologică a României, scara 1: 50,000, foaia 135b+d -Tulcea + Agighiol.

Grădinaru E., 2000, Introduction to the Triassic geology of North Dobrogea orogene. In: Workshop on the Lower-Middle Triassic (Olenekian-Anisian) boundary, 7-10 June, Tulcea, Romania. Field Trip Section, 5-37.

Iordan Magdalena, 1993, Triassic brachiopods of Romania. In: J. Pálfy et A. Vörös (Eds.), Mesozoic Brachiopods of Alpine Europe. Proc. of the Regional Field Symp. on Mesozoic Brachiopods, Vöröshereny, Hungary 6-11 Sept. 1993. Hung. Geol. Soc., Budapest, 49-58.

Kittl E., 1908, Beiträge zur Kenntnis der Triasbildungen der nordöstlichen Dobrudscha. Denkschr. math.-naturwiss. Kl. d. k. Akademie d. Wiss., 81, 447-532, Wien.

Mirăuță O., Mutihac V., Bandrabur T., Drăgulescu Adela, 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 38-Tulcea.

Mirăuţă O., Mutihac V., Bandrabur T., Drăgulescu Adela, 1967a,  Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 38-Tulcea.  Notă explicativă, 32 p.

Mutihac V., 1963, Stratigrafia Triasicului şi raporturile acestuia cu Jurasicul în aria orogenului hercinic-chimeric dobrogean. Congr. V Asoc. Geol. Carpato-Balcan., III/2 – Comunicări ştiinţifice, Secţia 2: Stratigrafie, Bucureşti, 59-65.

Mutihac V., 1964, Zona Tulcea şi poziţia acesteia în cadrul structural al Dobrogei. AN, 34, 1,  215-253.

Patrulius D., Mirăuţă Elena, Iordan Magdalena, Baltres A., Ţicleanu N., 1974, Sinteza stratigrafică şi structurală a Dobrogei de Nord. II. Formaţiunile mezozoice. Raport, F.G.

Redlich K. A., 1896, Geologische Studien in Rumänien. II. Verh. d. k. k. geol. RA., Wien, 17-18, 492-502.

Seghedi A., Baltres A., Nedelcu L., Szász L., Ştefan A., Ion Jana, Rădan S.,  1990, Analiza gradului actual de cunoaştere a alcătuirii geologice a Dobrogei de Nord în vederea aprecierii oportunităţii şi volumului investigaţiilor geologice viitoare. Raport, F. G.

SITUAREA FORMAȚIUNII PE HARTA GEOLOGICĂ A ROMÂNIEI, SCARA 1:200.000
50 KM D E P R E S I U N O E A P A N N N I C Ă PLATFORMA MOLDOVENEASC Ă PLATF. SCITIC Ă PROMONT. NORD- DOBROGEAN DOBROGEA DE NORD DOBROGEA CENTRAL Ă DOBROGEA DE SUD (Depres. Predobrogean ă) P L A T F O R M A M O E C S I Ă GETIC Ă I N T E R N Ă D E P R E S U I N E A A V A N F O S A A E V S A R N A E O N F X T Ă A V A N F O S A X E T E R N Ă P S U Â B N Z A C A R P A T I C Ă F S L I L U E X R T E N Z O N A T C R I S A L I N Ă O - M E Z O Z O I C M U N Ţ I I A P U S E N I DEPRESIUNEA TRANSILVANIEI M. C ălimani M. Harghita M. Gurghiu C A P R A Ţ M I I R I E D I O N A L I F L S I U L T R A N S C A R P A T I C M. Gut ăi DELTA DUN ĂRII F U L L I S I N T E R N (Depres. Predobrogean ă) Boto ani ş R d u i ă ă ţ Suceava Iasi Tg. Neam ţ Ptra. Neam ţ Gura Humorului Campulung Roman Bac u ă Barlad Tecuci Focsani Gala i ţ Br ila ă M cin ă Tulcea Babadag Constan a ţ Mangalia Cernavod ă Fete ti ş C l ra i ă ă ş Ţă ă nd rei Slobozia Olteni a ţ BUCURE TI Ş Urziceni Mizil Buz u ă Ploiesti C mpina â Targoviste C mpulung â C. De Arges Pitesti R. Valcea Giurgiu Alexandria Ro iori ş T. Magurele Corabia Caracal Bals Craiova Bailesti Calafat Tr. Severin Orsova Mold. Noua Oravita Anina Caransebes Buzias Lugoj Timisoara Arad Lipova Zarand Salonta Beius Stei Vascau Borod Oradea Zalau Satu Mare Baia Mare Sighet Vi eu ş R zoare ă N s ud ă ă Dej Bistri a ţ Colibita Bicaz Ditrau Gheorgheni Sovata M. Ciuc Odorhei Baraolt Tg. Secuiesc Covasna Sf. Gheorghe Persani Brasov Sinaia F g ra ă ă ş Sibiu Alba Iulia Petrosani Deva Hunedoara Media ş Sighi oara ş Ocna Mure ş Tg. Mure ş Turda Huedin Cluj Reghin Deda Com nesti ă B. Sl nic ă One ti ş Ca in ş Tulnici Rm. S rat ă Tismana Tg. Jiu Slatina Hârşova Jibou Brad Vatra Dornei Olăneşti Ş Topli ţa ; 1 2 3 4 5 6 7 10 11 13 12 16 22 21 20 18 19 17 14 8 15 9 c2 c3 c4 d2 d3 d4 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 b1 b2 c1 c2 d1 d2 d3 a4 b3 b4 c3 c4 d2 d3 d4 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 c2 c3 c4 d2 d3 d4 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a2 a3 a4 b3 b4 c4 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b2 b3 b4 c2 c3 c4 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 b1 b2 b3 c1 c2 c3 d1 d2 d3 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c3 c4 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 d1 d2 d3 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c2 c3 a1 a2 a3 b1 b2 b3 CAROIAJUL ĂRȚII GEOLOGICE 1: 200,000 SUPRAPUS ĂŢILOR TECTONICE ALE ROMÂNIEI H UNIT DENUMIREA FOILOR H ĂRȚII GEOLOGICE SCARA 1: 200,000 1-DARABANI 2- SATU MARE 3- BAIA MARE 4- VIȘEU 5- RUDĂUȚI 6- SUCEAVA 7- ȘTEFĂNEȘTI 8- ORADEA 9- ȘIMLEUL SILVANIEI 10- CLUJ 11- BISTRIȚA 12- TOPLIȚA 13- PIATRA NEAMȚ 14- IAȘI 15- SÎNNICOLAUL MARE 16- ARAD 17- BRAD 18- TURDA 19- TÎRGU MUREȘ 20- ODORHEI 21- BACĂU 22- BÎRLAD 23- JIMBOLIA 24- TIMIȘOARA 25- DEVA 26- ORĂȘTIE 27- SIBIU 28- BRAȘOV 29- COVASNA 30- FOCȘANI 31- REȘIȚA 32- BAIA DE ARAMĂ 33- TÎRGU-JIU 34- PITEȘTI 35- TÎRGOVIȘTE 36- PLOIEȘTI 37- BRĂILA 38- TULCEA 39- SULINA 40- TURNU-SEVERIN 41- CRAIOVA 42- SLATINA 43- NEAJLOV 44- BUCUREȘTI 45- CĂLĂRAȘI 46- CONSTANȚA 47- BECHET 48- TURNU-MĂGURELE 49- GIURGIU 50- MANGALIA 1. Depresiunea Silvaniei 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. Depresiunea Oa şului Depresiunea Dornei Depresiunea l Gheorgheni Depresiunea ăneşti Com Depresiunea l Ciucului Depresiunea șovului Bra Depresiunea şti Brezoi-Tite Depresiunea şani Petro Depresiunea şului Mure Depresiunea şova Bahna-Or Depresiunea şova Cara Depresiunea ţa Sichevi Depresiunea Bozovici-Nera Depresiunea ş-Mehadia Caransebe Depresiunea ă Rusca Montan Depresiunea ţegului Ha Depresiunea şul Mare Zlatna-Alma Depresiunea ăcărâmb Brad-S Depresiunea Zarandului Depresiunea şului Beiu Depresiunea Borodului 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50
1. Depresiunea Silvaniei
2. Depresiunea Borodului
3. Depresiunea Beiușului
4. Depresiunea Zarandului
5. Depresiunea Brad-Săcărâmb
6. Depresiunea Zlatna-Almașul Mare
7. Depresiunea Hațegului
8. Depresiunea Rusca Montană
9. Depresiunea Caransebeș-Mehadia
10. Depresiunea Bozovici-Nera
11. Depresiunea Sichevița
12. Depresiunea Carașova
13. Depresiunea Bahna-Orșova
14. Depresiunea Mureșului
15. Depresiunea Petroșani
16. Depresiunea Brezoi-Titești
17. Depresiunea Brașovului
18. Depresiunea Ciucului
19. Depresiunea Comănești
20. Depresiunea Gheorgheni
21. Depresiunea Dornei
22. Depresiunea Oașului
DENUMIREA FOILOR HĂRȚII GEOLOGICE SCARA1:200.000
1. DARABANI
2. SATU MARE
3. BAIA MARE
4. VIȘEU
5. RĂDĂUȚI
6. SUCEAVA
7. ȘTEFĂNEȘTI
8. ORADEA
9. ȘIMLEUL SILVANIEI
10. CLUJ
11. BISTRIȚA
12. TOPLIȚA
13. PIATRA NEAMȚ
14. IAȘI
15. SÎNNICOLAUL MARE
16. ARAD
17. BRAD
18. TURDA
19. TÎRGU MUREȘ
20. ODORHEI
21. BACĂU
22. BÎRLAD
23. JIMBOLIA
24. TIMIȘOARA
25. DEVA
26. ORĂȘTIE
27. SIBIU
28. BRAȘOV
29. COVASNA
30. FOCȘANI
31. REȘIȚA
32. BAIA DE ARAMĂ
33. TÎRGU-JIU
34. PITEȘTI
35. TÎRGOVIȘTE
36. PLOIEȘTI
37. BRĂILA
38. TULCEA
39. SULINA
40. TURNU-SEVERIN
41. CRAIOVA
42. SLATINA
43. NEAJLOV
44. BUCUREȘTI
45. CĂLĂRAȘI
46. CONSTANȚA
47. BECHET
48. TURNU-MĂGURELE
49. GIURGIU
50. MANGALIA
SITUAREA FORMAȚIUNII PE HARTA GEOLOGICĂ A ROMÂNIEI, SCARA 1:50.000