Facies de Feneş

1.  Statutul numelui: Propus.

2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (ii) Faciesul de Feneş este constituit din trei membri formali: Orizontul Inferior, Orizontul Superior, Complexul Vulcano-Sedimentar; (iii) Domeniul Danubian Intern, Unitatea de Presacina.

3.  Vârsta: Liasic inferior (Hettangian)-Oxfordian (?).

4.   Sinonimie: “Faciès de Feneş” (Năstăseanu, 1979a, p. 203).

5.  Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (ii) La nord de Valea Idegu (Rîul Rece) spre Muntele Mic, Văile Topa, Ramna, Camena, Camena Seacă, Muntele Cozia – Muntele Cleanţul Prelucii, Masivul Arjana (în poziţie allohtonă).

6.  Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Noţiunea de Facies de Feneş are conotaţie litostratigrafică şi litofacială. Ea poate fi considerată o unitate litostratigrafică majoră (grup) în componenţa căreia intră unităţi litostratigrafice cu rang de formaţiuni informale. După Năstăseanu (op. cit., p. 204-209 şi fig. 19 la p. 205) partea atribuită Jurasicului inferior a Faciesului de Feneş este constituită din:

- Orizontul Inferior, de 300-400 m grosime, de vârstă Hettangian-Sinemurian, descris din Valea Rîul Lung. Acest orizont constă din 60-100 m conglomerate grosiere cu galeţi de roci metamorfice, urmate de alternanţe de microconglomerate şi gresii arcoziene, cu intercalaţii de gresii şistoase cenuşii (300 m).

- Orizontul Superior de 400-600 m grosime, de vârstă Pliensbachian-Toarcian, deschis în Valea Topla. Orizontul Superior constă din gresii grosiere, negricioase, cu feldspaţi caolinizaţi, de culoare albă. Gresiile sunt stratificate şi trec la şisturi argiloase negre, identice celor ale Stratelor de Ohaba. Şisturile negre conţin fragmente de Belemnites paxillosus şi Harpoceras sp.

Partea de vârstă Jurasic mediu-Jurasic superior (pro parte) a Faciesului de Feneş constituie Complexul Vulcano-Sedimentar descris de la Vârful Cozia unde acesta are o grosime de 350-400 m (Năstăseanu, op. cit., p. 210-218 şi fig. 21 la p. 211). Tranziţia către argilele negre toarciene ale Orizontului Superior al Faciesului de Feneş are loc gradat. Complexul Vulcano-Sedimentar este constituit din alternanţe de aglomerate şi tufuri diabazice, în strate de 0,5-2,5 m grosime, de culoare cenuşiu-negricioasă, uneori roşii ori verzi şi din bazalte de 2-25 m grosime, precum şi din lentile de argile negre. Succesiunea se încheie cu alternanţe de calcare şi piroclatite, groase de 20 m. Rocile Complexului Vulcano-Sedimentar se găsesc, resedimentate, în Formaţiunea de Wildflysch de vârstă Cretacic superior. Vârsta Complexului Vulcano-Sedimentar este Callovian-Oxfordian (Năstăseanu, op. cit., p. 216).

7.   Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Năstăseanu (op. cit., p. 203-219).

8.  Limite: Limita inferioară este transgresivă, peste fundamentul paleozoic. La Muntele Cozia Stratele de Arjana acoperă discordant Complexul Vulcano-Sedimentar jurasic în Facies de Feneş.

9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Din Orizontul Superior de pe Valea Cornerevinţi provine o faună liasic superioară (Pliensbachian) cu Pecten equivalvis, Entolium liasinum, Chlamys textorius, Waldheimia numismalis, Spiriferina (Năstăseanu, op. cit., p. 207-208). Din Valea Zoina este citat Harpoceras sp, care indică vârsta Toarcian. Din Complexul Vulcano-Sedimentar provin amoniţii Reinekeia şi Euaspidoceras (Năstăseanu, op. cit., p. 216).

10. Mediul depoziţional:

11. Corelări: Faciesul de Feneş este asemănător Faciesului de Presacina, de care se deosebeşte prin prezenţa rocilor bazice care străpung argilele negre şi provoacă slabe fenomane de contact.