1. Statutul numelui: Formal.
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Seria de Bihor. Calcarul de Butan constituie membrul superior al Formaţiunii de Lugaş; (iii) Munții Apuseni de Nord – Unitatea de Bihor.
3. Vârsta: Anisian superior.
4. Sinonimie: “calcarul de Butan” (Patrulius, în Ianovici et al., 1976, p. 128); “le Calcaire de Butan” (Patrulius, 1976, p. 50); “Butan Limestone” (Patrulius, în Patrulius et al., 1979b, p. 5; Patrulius, în Bleahu et al., 1981, p. 9).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Satul Butani, comuna Măgeşti, la NV de Vadu Crişului, jud. Bihor. Harta geologică a României, 1:200,000, foaia 9-Șimleul Silvaniei, caroul b2 (Lupu et al., 1967; Patrulius et al., 1968c).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Patrulius (în Ianovici et al., ibidem) dă următoarea descriere: “calcarul de Butan stratificat, cenuşiu, pelmicritic şi pelsparitic, bioclastic, în parte dolomitic, pe alocuri parţial substituit prin dolomite gălbui de tipul carniolelor (10-50 m)”. Partea superioară a Calcarului de Butan conţine crinoide, radiole şi dasicladacee. Calcarul de Butan este o varietate grosieră a Calcarului de Vida şi are extindere locală (Patrulius, în Patrulius et al., 1979a, idem, p. 9). Acolo unde a fost dolomitizat, calcarul este cunoscut sub numele de Dolomitul de Butan; (ii) Atât Calcarul de Butan, în strate decimetrice, submetrice, cât şi dolomitul masiv de culoare deschisă (Dolomitul de Butan) substituie Calcarul de Vida Superior în zonele marginale de extindere a acestuia (Patrulius, în Patrulius et al., 1979b, idem, p. 5).
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Patrulius (în Ianovici et al., ibidem).
8. Limite: Limita inferioară este neprecizată. Limita superioară este la contactul cu Calcarul de Wetterstein.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Din partea superioară a Calcarului de Butan provin Encrinus lilliformis, radiole de “Cidaris” roemeri şi Teutloporella triassina (Patrulius, în Patrulius et al., 1979b, idem, p. 5).
10. Mediul depoziţional:
11. Corelări:
Literatura citată
Bleahu M., Bordea S., Lupu M., Ştefan A., Patrulius D., Panin Ştefana, 1981, The structure of the Apuseni Mountains. Carp.-Balkan. Geol. Assoc., XII Congr., Bucharest, Romania, Guidebook Series no. 23, 106 p.
Ianovici V., Borcoş M., Bleahu M., Patrulius D., Lupu M., Dimitrescu R., Savu H., 1976, Geologia Munţilor Apuseni. Ed. Acad., 631 p.
Lupu M., Borcoș M., Giușcă R., Bleahu M., 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 9-Şimleul Silvaniei.
Patrulius D., Lupu M., Borcoş M., 1968c, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 9-Şimleul Silvaniei. Notă explicativă. 46 p.