1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Pânza Cutelor Marginale din nordul Moldovei (Unitatea Humorului, Anticlinalul Măgura-Tarniţa).
3. Vârsta: Eocen inferior.
4. Sinonimie: "Orizontul de gresii şi argile verzi" (Mirăuţă et Mirăuţă, 1964, p. 140).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Pârâu pe versantul vestic al Muntelui Măgura (altitudine 824 m, pe harta geologică din Ionesi, 1971), la NE de Gura Humorului; (ii) Pârâul Mămuca, la sud de Gura Humorului şi la marginea oraşului Gura Humorului (Ionesi, 1971, p. 142); Harta geologică 1: 200,000, foaia 5-Rădăuţi, (Joja et al., 1968; 1968a).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Stivă sedimentară de 120 m grosime constituită dintr-o alternanţă de roci grezo-calcaroase, marne şi argile. Gresiile silicioase, slab calcaroase, de obicei subţiri (dar stratele ating şi 0,3 m grosime), sunt gradate, verzui, au hieroglife la bază şi au aspect curbicortical la partea superioară. Gresiile calcaroase constituie strate subţiiri, rareori de până la 0,7 m grosime, sunt traversate de diaclaze cu calcit. In gresii se găsesc lentile şi noduli de silice sticloasă. Calcarele apar ca strate subţiri, cu cherturi lentiliforme. Argilele şi marnele sunt verzui-cenuşii ori negricioase. Uneori sunt prezente argile roşii şi vărgate. Spre partea superioară a stivei apar strate de până la 1,5 m grosime de gresii cu matrice argiloasă şi marnoasă, cu galeţi de roci verzi. Intercalaţii de până la 20 cm grosime, de conglomerate mărunte, cu fragmente de roci verzi, apar la diferite nivele.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): Ionesi (1971, p. 141).
8. Limite: Limita inferioară este la contactul cu Stratele de Straja. Limita superioară este la contactul cu Gresiile cu Asterocicline (Ionesi, 1971, p. 142).
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii):
10. Mediul depoziţional: Marin.
11. Corelări: Stratele de Măgura se corelează cu Stratele de Suceviţa din Pânza de Tarcău (Ionesi, 1971, p. 141).
Literatura citată
Ionesi L., 1971, Flişul paleogen din bazinul văii Moldovei. Ed. Acad. R.S.R., 250 p.
Joja T., Alexandrescu Gr., Bercia I., Mutihac V., Dimian M., 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 5-Rădăuţi.
Joja T., Alexandrescu Gr., Bercia I., Mutihac V., 1968a, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 5-Rădăuţi. Notă explicativă, 63 p.
Mirăuţă O., Mirăuţă Elena, 1964a, Flişul cretacic şi paleogen din valea Cuejdiului şi valea Horaiţei. D. S. Inst. Geol., 50,1, 131-146.
Mirăuţă O., Mirăuţă Elena, 1964c, Faciesurile si tectonica molasei miocene din anticlinalul fals Almaşu (N Piatra Neamţ). D. S. Inst. Geol., 49, 2, 137-146.