1. Statutul numelui: Propus.
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Domeniul Danubian Extern, Unitatea de Lainici.
3. Vârsta: Liasic (Berza et al., 1988a, p. 16).
4. Sinonimie: “Apa Beuşi conglomerates” (Macaleţ, 1983, p. 100); “conglomerate (de Apa Beuşii)” (Berza et al., 1988a, p. 16); “Conglomeratele de Retezat” (Năstăseanu, 1976, p. 109, 111, citat de Berza et al., op. cit., p. 16).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Pârâul Apa Beuşi, afluent stâng al Văii Şerel, la sud de localitatea Şerel, jud., Hunedoara; (ii) Intre Rîul Bărbat şi între Pârâul Bărişorul şi izvoarele Crevediei; Harta geologică în Berza et al., 1988; schiţa geologică în Macaleţ (1983); Harta geologică 1: 200,000, foile 25-Deva, caroul d4 (Gherasi et al., 1967), 26-Orăştie, caroul d1 (Savu et al., 1968); Harta geologică 1: 50,000, foile 105d-Vf. Retezat (Berza et al., 1989), 106c-Lupeni (Berza et al., 1986).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): După Macaleţ (op. cit., p. 100) descrierea Conglomeratelor de Apa Beuşi este: “They consist of a psammitic matrix formed of fragments of granitoid rocks, feldspar and quartz gnainsand muscovite leaflets, including relatively smallelements (1-2 cm) of granitoid rocks and larger quartz lenses that can reach 10 cm in lengh”. După Berza et al. ( op. cit., p. 16) această formaţiune constituie o pătură aproape continuă, groasă de câţiva metri până la câteva zeci de metri. Intre Rîul Bărbat şi Pârâul Băruşorul formaţiunea are circa 200 m grosime şi prezintă variaţii litologice (conglomerate cu elemente de 10 cm diametru, microconglomerate, gresii, ardezii). Gresiile şi andezitele au culoare negricioasă deoarece conţin material cărbunos. Ele conţin şi cloritoid şi pirofilit.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (ii) Macaleţ (op. cit., p. 100); Berza et al. (op. cit., p. 16).
8. Limite: Limita inferioară este la contactul cu cristalinul Seriei de Drăgăşani (pe afluentul drept al Văii Şerel) ori cu granitoidele de Retezat. Limita superioară este la contactul cu Calcarele de Oslea (Macaleţ, op. cit., p. 100);
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii):
10. Mediul depoziţional:
11. Corelări: Berza et al. (op. cit., p. 16) corelează Conglomeratele de Apa Beuşi cu Formaţiunea de Schela.
Literatura citată
Berza T., Seghedi Antoneta, Pop G., Szasz L., Hârtopanu I., Săbău G., Moisescu V., Popescu G., 1986, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 106c-Lupeni.
Berza T., Seghedi A., Stănoiu I., 1988a, Unităţile danubiene din partea estică a Munţilor Retezat (Carpaţii Meridionali). D.S. Inst. Geol., 72-73, 5, 5-22.
Berza Tudor, Dimitrescu Radu, Dimitrescu Mihaela, Tatu Mihai, Strusievicz Octavian, Pop Grigore, Szasz Ladislau, Popescu Gheorghe, Bandrabur Toderiţă, 1989, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 105d-Retezat.
Gherasi N., Mureşan M., Mureşan Georgeta, Kräutner H., Kräutner Florentina, Lupu M., Marinescu Fl., H. Savu, Arghir Drăgulescu Adela, 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 25-Deva.
Macaleţ V., 1983, Considerations regarding the geological structute of the northern part of the Retezat Mountains (South Carpathians). AN, 61, 95-102.
Năstăseanu S., 1976, Conglomeratele de Retezat, un reper stratigrafic în corelarea formaţiunilor paleozoice din estul Carpaţilor Meridionali. D. S. Inst. Geol., 62, 5, 105-121.
Savu H., Pavelescu Maria, Stancu Josefina, Lupu Denisa, 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 26- Orăştie.