1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii);
Unitatea structurală (iii): (i) Cluj Group (B. Popescu et al., 1978, fig. 1 la p. 298); Seria Marină Superioară (Răileanu et Saulea, 1956, p. 286; Vlaicu-Tătărîm, 1963, p. 62); (ii) v. Vlaicu-Tătărîm (1963, p. 70) pentru membrii din alcătuirea formaţiunii, după opiniile diferiţilor autori; (iii) Partea de NV a Depresiunii Transilvaniei.
3. Vârsta: Eocen superior (Priabonian = Ledian).
4. Sinonimie: “Stratele de Cluj - β) Orizontul calcarului grosier superior” (Răileanu et Saulea, 1956, p. 287-288); “Stratele de Cluj” (Vlaicu-Tătărîm, 1963, p. 62); “Cluj (Couches....)” (Mateesco, 1956, p. 25-26, cu listă de sinonimii); “Cluj Limestone” (Popescu et al., 1978, p.327); “Calcarul de Cluj” (Popescu, 1979, p. 8).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (ii) Aria Gilăului şi aria Mezeşului (B. Popescu, 1979, Tab. 1); Harta geologică 1:75,000, în Răileanu et Saulea (1956); Harta geologică 1:40,000, în Vlaicu-Tătărîm (1963); Harta geologică 1:100.000 în Gh.Popescu et al. (1978); Harta geologică 1:200,000, foile 9-Şimleul Silvaniei, 10-Cluj.
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Formaţiunea, cu grosimi variind între 30-60 m (Răileanu et Saulea, 1956, p. 288) sau 40-45 m (Vlaicu-Tătărîm (1963, p. 65), este constituită “dintr-o alternanţă de calcarenite şi calcirudite scheletale şi pelite marnoase subţiri....pe suprafeţe restrânse se întâlnesc varietăţi recifale bioconstruite (Var, Prodăneşti, Ciumărna, Sîngeorgiu de Mezeş, dl. Golişor-Cluj) sau nodulare (Turbuţa, Brebi, Agrij, Turea)” (B. Popescu, 1979, p. 8). Materialul terigen poate contribui cu până la 30%. Răileanu et Saulea (1956) prezintă aspectul formaţiunii în aria Mezeşului, iar Vlaicu-Tătărîm (1963, p. 62-70) pe cel din aria Gilăului (între Someşul Mic şi Valea Hăşdate). Astfel, Răileanu et Saulea (1956, p. 287-288) identifică în baza succesiunii 10-12 m de calcare oolitice cu intercalaţii de gipsuri, urmate de 4-8 m argile verzui şi numesc acest interval “Orizontul cu gipsurile superioare”. Următorul interval din succesiune este, după aceşti autori, de “Orizontul calcarului grosier superior”. In aria Gilăului Vlaicu-Tătărîm identifică “Orizontul calcarelor oolitice”, lipsit de intercalaţii de gipsuri şi “Orizontul calcarului grosier superior”. B. Popescu (1979, Tabelul 1); Popescu et al. ( 1978, p. 324-327) consideră “Orizontul cu gipsurile superioare” al lui Răileanu et Saulea (1956) şi “Orizontul calcarelor oolitice” al lui Vlaicu-Tătărîm (1963) ca unitate litostratigrafică independentă, numindu-l “Gipsurile Superioare”.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Hofmann (1879, citat de Popescu et al., 1978, p. 327); (ii) Răileanu et Saulea (1956, p. 287-288); Vlaicu-Tătărîm (1963, p. 62-70); B. Popescu (1979, p. 8-9, Tabelul 1); B. Popescu et al. ( 1978, p. 327-333).
8. Limite: Limita inferioară este la contactul cu Gipsurile Superioare, în aria Gilăului şi cu Stratele de Turbuţa, în aria Mezeşului B. Popescu (1979, Tabelul 1); v. şi dicuţie privind limitele în B. Popescu et al. ( 1978, p. 327). Răileanu et Saulea (1956), Vlaicu-Tătărîm (1963) pun limita inferioară a formaţiunii la contactul cu “Seria argilelor vărgate superioare”. Limita superioară este la contactul cu “Marnele cu Nummulites fabianii” Răileanu et Saulea (1956, p. 288), numite de Vlaicu-Tătărîm (1963, p. 70) “Orizontul marnelor şi calcarelor cu Nummulites fabianii”, şi de B. Popescu (1979, Tabelul 1) “Nivelul cu N. fabianii”. B. Popescu et al. ( 1978, p. 298) pun limita la contactul cu Marnele de Brebi.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): Vlaicu-Tătărîm (1963, p. 66-69) dă o listă de moluşte, echinoderme, corali. Mateesco (1956, p. 26) prezintă o listă extinsă de faună, inclusiv vertebrate (coaste de Halitherium sp. şi maxilar superior de Crocodilus sp.).
10. Mediul depoziţional: Şelf intern cu mici recifi coraligeni (2-10 m înălţime şi 10-30 m diametru în aria Mezeşului şi doar cruste de 0,3 m înălţime şi 0,5-2 m diametru în aria Gilăului (B. Popescu, 1979, p. 8, 9, 17).
11. Corelări: Stratele de Cluj se corelează cu partea inferioară a Calcarului de Cozla din aria Prelucii. In aria Mezeşului (zona Jibou) Stratele de Cluj se corelează cu Seria Calcaroasă Recifală (Răileanu et Saulea, 1956, tabel de corelare).