1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Membru al Formaţiunii de Crişul Alb; (iii) Apusenidele Sudice (Unitatea de Crişul Alb).
3. Vârsta: Tithonian superior-Valanginian.
4. Sinonimie: “Complexul calcarenitic” (Bordea, 1972, p. 8); ? “Formaţiunea de Străuţi” (Patrulius et al., 1976, p. 75).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Localitatea tip neprecizată, situată undeva la izvoarele Crişului Alb sau în zona Grohot-Tomnatec; (ii) De la izvoarele Crişului Alb până la cătunul Tomnatec: cheile Văii Rîbicioara; Harta geologică 1:50,000 în Bordea (1972); Harta geologică 1:200,000, foaia 17-Brad, caroul c4 (Bleahu et al., 1967; 1968); Harta geologică 1:50,000, foaia 73b-Blăjeni (Bordea et Constantinescu, 1975).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Lupu et Lupu (1964, p. 202) dau următoarea descriere: “Un pachet... constituit din calcarenite diaclazate, masive la partea inferioară, stratificate către partea superioară. Grosimea acestui pachet nu depăşeşte 80 m”. Bordea (1972, p. 8-9) descrie în partea superioară a cheilor Văii Rîbicioara (versantul stâng) calcare în bancuri de circa 1 m care alternează cu şisturi violacee în care sunt prezente strate de calcare cenuşii, marnoase sau calcarenite de 1-5 cm grosime. Subordonat, sunt prezente şisturi calcaroase cunuşii şi verzui. In partea mediană a stivei sunt prezente tufuri bazice. Succesiunea descrisă aflorează pe o distanţă de 50 m este cutată şi faliată. La izvoarele Crişului Alb în acest membru al Formaţiunii de Crişul Alb este prezent un pachet de calcarenite ce se încheie cu şisturi satinate ceuşii. Aproape de cătunul Străuţi calcarenite în strate de 5-20 cm alternează cu şisturi satinate, cenuşiu-verzui care conţin intercalaţii de calcare verzui, fine. Stiva are aici 200 m grosime. In zona Tomnatec predomină sedimente fine, iar în est (Valea Crişului) predomină sedimentele grosiere. Complexul Calcarenitic are grosimi ce variază între 200 m în zona Tomnatec şi 300 m la izvoarele Crişului Alb.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Lupu et Lupu (1964, p. 202); (ii) Bordea (1972, p. 8-9).
8. Limite: Limita inferioară este neprecizată. Limita superioară este la Complexul Silicios Violaceu (al Formaţiunii de Crişul Alb).
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Calcarele fine de pe Valea Bulzului şi de la cătunul Străuţi conţin tintinnide şi calcisfere (Calpionella alpina, C. elliptica, Crassicolaria, Tintinnopsella longa, Calpionellopsis, Cadosina).
10. Mediul depoziţional:
11. Corelări: Complexul Calcarenitic este corelabil cu Stratele cu Aptychus din Munţii Trascău.
Literatura citată
Bleahu M., Savu H., Borcoş M., 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 17-Brad.
Bleahu M., Borcoş M., Savu H., 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 17-Brad, Notă explicativă, 60 p.
Bordea S., 1972, Date noi stratigrafice şi tectonice în zona Grohot-Tomnatec (Munţii Metaliferi). D.S. Inst. Geol., 58, 5, 5-21.
Bordea S., Constantinescu R., 1975, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 73b- Blăjeni.
Lupu M., Lupu Denisa, 1964, Asupra dislocaţiilor rupturale din partea de NW a fosei Metaliferilor. D. S. Inst. Geol., 50, 1, 201-207.
Patrulius D., Antonescu E., Baltres A., Gheorghian Mihaela, Iordan Magdalena, Mirăuţă Elena, Popescu Ileana, Tomescu Camelia, 1976a, Studiul de sinteză biostratigrafică a formaţiunilor triasice din Carpaţii Orientali şi Munţii Apuseni. 1. Formaţiunile triasice din pânzele transilvane (Sinclinalul Rarău şi Munţii Perşani). Raport Fond Geologic I.G.R., 76 p.
Patrulius D., Gheorghian Doina, Mirăuţă Elena, 1976b, Corrélation biochronologique du Calcaire de Roşia, formation triassique du Systéme des Nappes de Codru (Monts Apuseni). D. S. Inst. Geol., 62, 4, 121-133.
Patrulius D., Neagu T., Avram E., Pop G., 1976c, The Jurassic-Cretaceous boundary beds in Romania. AN 50, 71-125.
Patrulius D., Drăgănescu A., Baltres A., Popescu B., Rădan S., 1976d, Carbonate rocks and evaporites – Guidebook - Intl. Coll. on Carbonate Rocks and Evaporites, Romania. Guidebook Series No. 15, 82 p.
Patrulius D., Antonescu E., Baltres A., Gheorghian Mihaela, Iordan Magdalena, Mirăuţă Elena, Popescu Ileana, Tomescu Camelia, 1976a, Studiul de sinteză biostratigrafică a formaţiunilor triasice din Carpaţii Orientali şi Munţii Apuseni. 1. Formaţiunile triasice din pânzele transilvane (Sinclinalul Rarău şi Munţii Perşani). Raport Fond Geologic I.G.R., 76 p.
Patrulius D., Gheorghian Doina, Mirăuţă Elena, 1976b, Corrélation biochronologique du Calcaire de Roşia, formation triassique du Systéme des Nappes de Codru (Monts Apuseni). D. S. Inst. Geol., 62, 4, 121-133.
Patrulius D., Neagu T., Avram E., Pop G., 1976c, The Jurassic-Cretaceous boundary beds in Romania. AN 50, 71-125.
Patrulius D., Drăgănescu A., Baltres A., Popescu B., Rădan S., 1976d, Carbonate rocks and evaporites – Guidebook - Intl. Coll. on Carbonate Rocks and Evaporites, Romania. Guidebook Series No. 15, 82 p.