Stratele de Căpuş

1.  Statutul numelui:

2.  Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Membru al Grupului Racoţi; (ii) Formaţiunea cuprinde doi membri: Marnele Inferioare cu Moluşte şi Nivelul cu Nummulites Perforatus (Popescu, 1979, Tab. 1 la p.); (iii) Depresiunea Transilvaniei.

3.  Vârsta: Luteţian superior (Eocen mediu).

4.  Sinonimie: “Orizontul Gipsului Inferior şi al Marno-Calcarelor cu Anomya (sic!)” + “Bancul cu  Nummulites perforatus” (Răileanu et Saulea, 1956, p. 278, 280); “Căpuş Member” (Popescu, 1978, p. 101; Popescu et al., 1978, p. 303); “Stratele de Căpuş” (Popescu, 1979, Tab. 1).

5.  Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Malul stâng al Văii Leghia şi Valea Inuc (în aria Gilăului); Valea Răpaos (în aria Mezeşului), jud. Cluj; (ii) Harta geologică 1: 200,000, foaia 10-Cluj, carourile c1, c2, d1, d2 (Dumitrescu, 1968; Saulea et al., 1967).

6.  Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Membrul inferior al formaţiunii - Marnele Inferioare cu Moluşte - a fost descris în detaliu de Popescu et al. (1978, p. 304-310) din regiunea Aghireşu-Leghia-Căpuş (cariera Foidaş, băile Leghia, dealurile Şatra şi Cionca, malul stâng al văilor Căpuş şi Someşul Mic). Coloana stratigrafică de la Dealul Şatra, la Căpuşul Mic, este ilustrată de Vinogradov et al. (1963, fig. 1, p. 236). Aici stiva are 12 m grosime. După Popescu et al. (1978, p. 304 şi fig. 2 la p. 302) la sud de Inuc şi în cariera Foidaş, un interval de 8 m grosime este constituit de calcare oolitice, urmate de o succesiune de marne cu mulaje de moluşte, în treimea inferioară a căreia există o intercalaţie groasă de 1,5 m, de lumaşel cu Gryphaea brongniarti. Membrul inferior suferă îngroşare treptată către Masivul Gilău, devenind totodată calcaroasă. La Hodiş, în lungul Văii Peştera, îi este atribuit membrului inferior un nivel stromatolitic de 30 m grosime.

Membrul superior al formaţiunii - Nivelul cu Nummulites Perforatus - are 2-5 m grosime şi constituie un lumaşel cu nummuliţi, cu fragmente de ostreide şi mulaje de moluşte. In acest lumaşel se găsesc local intercalate lentile subţiri de nisip. La dealurile Şatra şi Cionca matricea pelitică a lumaşelului conţine glauconit, oolite feruginoase, nummuliţi trituraţi, moluşte triturate.

7.  Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Popescu (1979, Tab. 1); (ii) Popescu et al. (1978, p. 303-311).

8.  Limite: Limita inferioară este la contactul cu Gipsul Inferior. Limita superioară este la contactul cu Marnele de Mortănuşa.

9.  Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) In Marnele Inferioare cu Moluşte este citată faună bogată (122 specii, după Meszaroş et Nicorici, citaţi de  Popescu et al., 1978, p. 305). Tot aici sunt citate foraminifere bentonice şi planctonice. Nummuliţii din partea superioară a Marnelor Inferioare cu Moluşte sunt: Nummulite striatus (formele A şi B), N. beaumonti, N. perforatus, N. variolarius. Moluştele sunt variate, la fel ostracodele, nannoplanctonul calcaros, sporii şi polenul Popescu et al. (1978, p. 305-310). Membrul superior al formaţiunii conţine nummuliţi şi rare moluşte. Nummuliţii de aici sunt: N. perforatus, N. millecaput, N. meneghini, N. atacicus, N. uraniensis, N. obesus, N. crasus (Popescu et al., 1978, p. 311).

10.  Mediul depoziţional:

11.  Corelări: