1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Seria de Bihor şi Seria de Vălani; (iii) Munții Apuseni de Nord - Unitatea de Bihor (Munţii Pădurea Craiului) şi Sistemul Pânzelor de Codru (Pânza de Vălani).
3. Vârsta: Oxfordian-Kimmeridgian-?Tithonian inferior.
4. Sinonimie: “calcarul de Vad” (Patrulius et al., 1972; Ianovici et al., 1976, p. 163); “Calcarul de Vad” (Patrulius, în Patrulius et al., 1974, p. 8); “Vad Limestone” (Mantea, în Baltres et Mantea, 1995, p. 52); “Vad Formation” (Cociuba, 2000, p. 35).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Cariera mare, pe stânga Crişului Repede, la ieşirea din chei, amonte de Vadu Crişului, jud. Bihor; (ii) Probabil că formaţiunea (cel puţin partea ei tithoniană) este prezentă şi în cuprinsul Pânzei de Vălani din Sistemul Pânzelor de Codru. Harta geologică a României, 1:200,000, foaia 9-Șimleul Silvaniei, caroul c3 (Lupu et al., 1967, Patrulius et al., 1968c); Harta geologică a României, 1:50,000, foaia 41a-Remeți (Patrulius et al., 1973).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) “In dezvoltarea sa caracteristică din partea de nord-est a Pădurii Craiului, calcarul de Vad se prezintă bine stratificat în bancuri decimetrice, de culoare cenuşiu-închis, nă la negricioasă sau cenuşie-cafenie prin alteraţie, cu noduli de silexit relativ abundenţi în jumătatea inferioară (exceptând primii 5 metri din bază).” Patrulius (în Patrulius et al., 1974, ibidem); (ii) Patrulius (în Ianovici et al., 1976, ibidem) defineşte astfel formaţiunea: “calcare peletale stratificate, cenuşiu închis până la negre, cu noduli de silexit”. După acelaşi autor formaţiunea are 10-100 m grosime şi a fost astfel caracterizată microfacial: “pelmicrosparite sau pelsparite cu peleturi mici sferice, cu rari spiculi de spongieri şi cu ostracode la partea inferioară a intervalului, cu fragmente de Saccocoma la partea lui superioară, care este de obicei lipsită de noduli şi silexit” (Patrulius, în Ianovici et al., idem, p. 164).
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Patrulius (în Patrulius et al., 1974, ibidem); (ii) Patrulius (în Ianovoci et al., idem, p. 163-164); Mantea (în Baltres et Mantea, idem, p. 52-54 şi fig. 6 la p. 52).
8. Limite: Limita inferioară este la contactul cu roci fosilifere (calcare siltice cu glauconit) ale Callovianului mediu-superior (Formaţiunea Calcarelor Marnoase cu Cefalopode). Limita superioară este la contactul cu Calcarul de Cornet sau cu Calcarul de Aştileu (în centrul şi nord-estul Munţilor Pădurea Craiului) (Patrulius, în Ianovici et al., idem, p. 163 şi fig. 28 la p. 164).
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Fosile rare: Balanocrinus subteres, Perisphinctes (Arisphinctes) cf. plicatilis, Klitia ventrosa (Patrulius et Istocescu, 1967, p. 30). Frecvent apar belemniţi (Hibolites sp.).
10. Mediul depoziţional: Şelf proximal deschis, în legătură cu largul oceanului, favorabil proliferării radiolarilor.
11. Corelări: Calcarul de Vad este corelabil cu Calcarul de Farcu din Unitatea de Bihor (Munţii Pădurea Craiului şi Munţii Vlădeasa-Bihor) (Mantea, în Baltres et Mantea, idem, p. 52, fig. 6; Patrulius, în Ianovici et al., idem, fig. 28, la p. 164).
Literatura citată
Baltres A., Mantea G., 1995, Sedimentologic evolution of Bihor Carbonate Platform (Northern Apuseni Mountains – Romania). Travaux ICSOBA, 22, 24, 43-59.
Cociuba I., 2000, Upper Jurassic-Lower Cretaceous deposits in the south-western part of Pădurea Craiului: Formal lithostratigraphic units. Stud. Univ. Babeş-Bolyai, Geol., 45, 2, 33-61.
Ianovici V., Borcoş M., Bleahu M., Patrulius D., Lupu M., Dimitrescu R., Savu H., 1976, Geologia Munţilor Apuseni. Ed. Acad., 631 p.
Lupu M., Borcoș M., Giușcă R., Bleahu M., 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 9-Şimleul Silvaniei.
Patrulius D., Istocescu D., 1967, Câteva fosile oxfordiene din Pădurea Craiului (Munţii Apuseni). D. S. Inst. Geol., 53, 2, 27-31.
Patrulius D., Lupu M., Borcoş M., 1968c, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 9-Şimleul Silvaniei. Notă explicativă. 46 p.
Patrulius D., Popa Elena, Popescu Ileana, Săndulescu Jana, Lupu Denisa, 1972, Atlas litofacial, III, Jurasic, foile 11, 12.
Patrulius D., Popa Elena, Cîmpeanu Şt., Orăşanu Th., 1973, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 41a-Remeţi.
Patrulius D., Mantea G., Bordea S., Bordea Josefina, Popa Elena, Ştefănescu M., 1974, Studiul de sinteză al formaţiunilor tithonice şi barremiene din Autohtonul de Bihor, între: Crişul Repede şi Someşul Cald în vederea descoperirii de noi perimetre purtătoare de zăcăminte de bauxită. Raport, F. G., 28 p.