Strate de Petrova

1.  Statutul numelui:

2.  Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (ii) După Săndulescu et Bratu (1984, p. 125) Stratele de Petrova, în sensul atribuit lor de alţi autori, au în alcătuire Flişul de Petrova (s. str), Gresia de Strîmtura, Gresia de Voroniciu. Aceste unităţi litostratigrafice ar face parte, după autorii citaţi, din unităţi tectonice diferite. Flişul de Petrova (s. str.) şi Gresia de Srîmtura ar intra în cuprinsul Pânzei de Petrova, în timp ce Gresia de Voroniciu ar face parte din Solzul Leordina; (iii) Pânza de Petrova şi Solzul Leordina din Zona Flişului Transcarpatic.

3.  Vârsta: Eocen mediu (?)-Eocen superior.

4.  Sinonimie: “Strate de Petrova” (Atanasiu, 1956, p. 30); “Stratele de Petrova” (Ionesi, 1959, p. 24) (partea inferioară a formaţiunii astfel numite de Atanasiu, 1956, p. 30); “Flysch de Petrova (s. str.)” (Săndulescu et Bratu, 1984, p. 125) pentru partea superioară a Stratelor de Petrova descrise de Atanasiu (1956, p. 30).

5.  Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Petrova, pe Valea Vişeului (harta geologică în Ionesi, 1959 la p. 34); Harta geologică în Atanasiu (1956, p. 32); (ii) Zona Coştiui-Rona de Sus-Bistra-Petrova (v. harta geologică în Atanasiu, 1956); Harta geologică 1: 200,000, foaia 4-Vişeu,  (Bleahu et al., 1968; Patrulius et al., 1968).

6.  Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): După Atanasiu (1956, p. 30) formaţiunea apare “sub un facies argilos-grezos, reprezentat printr-o alternanţă de argile roşii-vişinii şi verzi, cu intercalaţii de gresii verzui, micacee, cu hieroglife, gresii ce nu depoăşesc grosime de 10 cm şi care prin alterare capătă o culoare brun-negricioasă, devenind sfărâmicioase”. Au fost observate hieroglife (Palaeodictyon minimum) şi, intercalate în argile, nisipuri cu trovanţi cu diametru de 30 cm. Formaţiunea se încheie cu gresii friabile care alternează cu microconglomerate. Intr-un punct, în gresii este prezent un banc cu Ostrei. Ionesi (1959, p. 24-27) propune păstrarea denumirii de Strate de Petrova numai pentru partea inferioară a stivei descrise de Atanasiu (1956, p. 30) şi caracterizată de primul autor “prin prezenţa argilelor roşii, a unor gresii foarte micacee şi a impresiunilor de Fucoide pe unele gresii şi marne”. Probabil că partea superioară a succesiunii rezumată de Ionesi (1959, p. 24) ca fiind caracterizată “printr-o textură curbicorticală a gresiilor mai mult sau mai puţin pronunţată, fapt care îi imprimă o caracteristică deosebită”, a fost numită de Săndulescu et Bratu (1984, p. 125) “Fliş de Petrova (s. str.)”.

7.  Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Atanasiu (1956, p. 30); (ii) Săndulescu et Bratu (1984, p. 125-127); v. Sinonimie.

8.   Limite: Limita inferioară neprecizată; limita superioară este la contactul cu Stratele de Valea Neagră (Ionesi, 1959, fig. 2 la p. 35).

9.  Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): Ionesi (1959, p. 25) dă o listă de microfaună pe care o consideră de vârstă eocen inferioară).

10.  Mediul depoziţional:

11.  Corelări: