Seria Calcaroasă Recifală

1.  Statutul numelui:

2.  Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Depresiunea Transilvaniei.

3.  Vârsta: Eocen superior (Priabonian).

4.  Sinonimie: “Seria calcaroasă recifală” (Răileanu et Saulea, 1956, p. 290); “Seria calcaroasă” (Dumitrescu, 1957, citat de Dumitrescu, 1968, p. 19; Marinescu et Marinescu, 1962, p. 176); “Priabonianul superior” (Gherasi et Bombiţă, 1967, p. 13).

5.  Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Neprecizată; (ii) Regiunea nord Jibou (v. harta geologică 1: 75,000 în Răileanu et Saulea, 1956); nord-vestul Masivului Preluca (Remecioara, Valea Caselor, Băile Măgureni, Mănăştur) (v. harta geologică în Marinescu et Marinescu, 1962); Harta geologică 1: 200,000, foile 3-Baia Mare, caroul c3, d2, d3 (Gherasi et al., 1967; Gherasi et Bombiţă, 1967a); 10-Cluj, caroul a1, a2 (Dumitrescu, 1968; Saulea et al., 1967); Harta geologică 1: 50,000, foile 18c-Preluca (Rusu et al., 1983), 29a-Zalău (Rusu et al., 1994), 29b-Jibou (Rusu et Popescu, 1975).

6.  Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Formaţiune calcaroasă de circa 100 m grosime, în cuprinsul căreia, la diferite nivele, dar mai ales la partea superioară, apare un facies recifal coraligen. După Răileanu et Saulea (1956, p. 290) faciesul recifal din baza formaţiunii este intercalat în calcare grosiere şi calcare spatice negricioase de tipul Stratelor de Cluj. Când este situat către partea superioară a formaţiunii, faciesul recifal este asociat unei litologii echivalente Marnelor cu Briozoare din zona Clujului. In altă situaţie faciesul recifal ocupă tot intervalul stratigrafic al Seriei Calcaroase Recifale şi trece lateral la calcare grosiere şi calcare cu nummuliţi, care reprezintă toate orizonturile din regiunea Clujului. In cuprinsul Seriei Calcaroase Recifale se găsesc nivele fosilifere. La baza formaţiunii există Nivelul cu Vulsella legumen (la Turbuţa); mai sus în succesiune se găseşte Nivelul cu Ostrea multicostata, iar la partea superioară este prezent Nivelul cu Cerithium (Campanile) giganteum (Piatra Varului) în care sunt prezente uneori şi Ostreide şi Rostellarii de talie mare (Culmea Cozlei) (Răileanu et Saulea, 1956, p. 291). In nord-estul Masivului Prelucii, pe Valea Slava de la est de Remecioara, peste Formaţiunea de Turbuţa urmează calcare recifale cu corali, Lithothamnion, mulaje de gasteropode (Marinescu et Marinescu, 1962, p. 176-177). Aceste calcare au până la 4 m grosime, iar spre est (Valea Pleşii) scad în grosime şi conţin numai Lithothamnion. Mai departe, către est (Mănăştur, Măgureni) calcarele conţin miliolide, iar la Cerneşti sunt calcare serpulitice.

7.  Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Răileanu et Saulea (1956, p. 290 şi planşa III); (ii) v. Sinonimie.

8.  Limite: Limita inferioară este la contactul cu Formaţiunea de Turbuţa, priaboniană ori cu Stratele de Stejara (Răileanu et Saulea, 1956, tabelul de corelări). Limita superioară este la contactul cu Formaţiunea de Curtuiuş, rupeliană.

9.  Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Moluşte şi echinoderme. Din nord-vestul Masivului Prelucii sunt citaţi corali, gasteropode, Lithothamnion, serpulide. Speciile de corali citaţi de Marinescu et Marinescu (1962, p. 176-177) sunt: Rhabdophyllia tenuis, Ulophyllia irradians, Dichtyiaraea clinactinia. Din partea inferioară a formaţiunii sunt menţionate exemplare de Orbitolites complanatus (caracteristic Priabonianului inferior). Alte fosile inventariate de autorii menţionaţi sunt: Turritella div. sp., Natica, Cerithium, Tympanotonus, Ostrea cyathula, Cyrena, Cardium.

10.  Mediul depoziţional:

11.  Corelări: Seria Calcaroasă Recifală se corelează cu stratele de Cluj, cu Marnele cu Nummulites fabianii şi cu Marnele cu Briozoare (Răileanu et Saulea, 1956, p. 291) şi probabil cu Stratele de Hoia.