1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (ii) Această unitate litostratigrafică este constituită în zona Jibău din trei orizonturi: Orizontul Roşu (Inferior), Orizontul Calcarelor de Apă Dulce, Orizontul Vărgat (Răileanu et Saulea, 1956, p. 274-276). La sud-vest de Cluj, Vlaicu-Tătărîm (1963, p. 31-37) a identificat doar două subdiviziuni în cuprinsul Seriei Argilelor Vărgate Inferioare: Soluri Lateritice (echivalente Orizontului Roşu Inferior de mai sus) şi Orizontul Vărgat; (iii) Depresiunea Transilvaniei.
3. Vârsta: Paleocen-Eocen mediu (Luteţian inferior).
4. Sinonimie: “Stratele vărgate inferioare” (Mateesco, 1926, p. 357); “Bariolees Inferieures (Couches...)” (Mateesco, 1956, p. 9); “Seria argilelor vărgate inferioare” (Răileanu et Saulea, 1956, p. 274; Vlaicu-Tătărîm, 1963, p. 27); “complexul argilelor pestriţe (vărgate) inferioare” (Dumitrescu, 1968, p. 17); “Jibou Formation” (Popescu B. et al., 1978, p. 298);“Stratele de Jibou” (Popescu B., 1979, Tab. 1); “Argile roşii continentale (argilele vărgate inferioare” (Harta geologică 1: 200,000, foaia 10-Cluj).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (ii) La SV de Cluj, între Someşul Mic şi Valea Hăşdate (Harta geologică 1: 40,000 în Vlaicu-Tătărîm, 1963); zona Jibou-Benesat (Harta geologică 1:75,000, Răileanu în Răileanu et Saulea, 1956); zona Săvădisla-Floreşti-Cluj (Harta geologică 1:100,000, Saulea în Răileanu et Saulea, 1956); Harta geologică 1: 200,000, foile 3-Baia Mare (Gherasi et Bombiţă, 1967a; Gherasi et al., 1967), 10-Cluj (Dumitrescu, 1968; Saulea et al., 1967), 18-Turda (Lupu et al., 1967; 1967a).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Nu a fost desemnată o secţiune tip. Stiva sedimentară a Seriei Argilelor Vărgate Inferioare are 1600-1700 m grosime. Orizontul Roşu (Inferior), cu “argile roşii-violacee friabile, uneori parafinoase, cu intercalaţii subordonate de argile şi nisipuri verzui sau albăstrii şi de pietrişuri formate din elemente de cuarţ şi şisturi cristaline” (Răileanu et Saulea, 1956, p. 274). In zona Jibou acest orizont are până la 1100 m grosime. Orizontul Calcarelor de Apă Dulce, cu grosimi de 200-400 m, este cunoscut şi sub denumirea de “faciesul Stratelor de Rona” (Joja, 1956, p. 314). El constă dintr-o “alternanţă de calcare vinete-verzui, în bancuri de 0,5-1 m grosime, cu argile bituminoase, şisturi de aceeaşi culoare, marne calcaroase sau calcare cu noduli de silex”. Calcarele conţin gasteropode de apă dulce şi fructificaţii de Chara. Acest orizont constituie un corp lentiliform. El nu este prezent în aria Gilăului. Orizontul Vărgat din zona Cluj-Jibou este format din circa 400 m de “argile, nisipuri, gresii şi pietrişuri cu o culoare predominant roşie; intercalaţiile de argile vinete, verzui sau albicioase dau acestui orizont un aspect vărgat foarte caracteristic” (Răileanu et Saulea, 1956, p. 275). Acolo unde lipseşte Orizontul Calcarelor de Apă Dulce nu mai poate fi trasată o limită între Orizontul Roşu (Inferior) şi Orizontul Vărgat. Litologia acestui orizont, la SV de Cluj a fost descrisă de Vlaicu-Tătărîm (1963, p. 31-37).
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Răileanu et Saulea (1956, p. 274-276); (ii) Vlaicu-Tătărîm (1963, p. 31-37), Joja (1956, p. 313-315).
8. Limite: Limita inferioară este la contactul cu fundamentul cristalin din vestul Depresiunii Transilvaniei. Limita superioară este la contactul cu Seria Marină Inferioară (Răileanu et Saulea, 1956, p. 276).
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Calcarele de Apă Dulce conţin Limnaeus sp., Planorbis sp., Paludina sp., fructificaţii de Chara.
10. Mediul depoziţional: Torenţial-lacustru în care s-au sedimentat depozite lateritice transportate de pe peneplena Gilăului (Mateescu, citat de Joja, 1956, p. 314-315) şi a altor masive cristaline din vestul Depresiunii Transilvaniei.
11. Corelări:
Literatura citată
Dumitrescu I., 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 10-Cluj, Nota explicativă, 43 p.
Gherasi N., Bombiţă Gh., Vasilescu Al., Krautner H., 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 3-Baia Mare.
Gherasi N., Bombiţă G., 1967a, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 3-Baia Mare. Notă explicativă. 32 p.
Joja T., 1956, Observaţii de ordin stratigrafic în regiunea din jurul oraşului Jibou. AN, 29, 309-323.
Lupu M., Borcoş M., Dimian M., Lupu Denisa, Dimitrescu R., 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 18-Turda.
Lupu M., Borcoş M., Dimitrescu R., 1967a, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 18-Turda, Notă explicativă, 43 p.
Mateesco St. I., 1926, Observaţiuni geologice şi morfologice asupra depresiunii Huedinului din nord-vestul Transilvaniei. AN, 11, 349-382.
Mateesco St. I., 1956, Cluj (couches de...). In: Macovei et al., 1956, p. 25-26.
Popescu B.R., 1979, Sedimentarea carbonatică în nord-vestul Transilvaniei în timpul Eocenului şi Oligocenului. Rezumatul tezei de doctorat. 25 p.
Popescu B., Bombiţă G., Rusu A., Iva Mariana, Gheţa N., Olteanu R., Popescu Daniela, Tăutu Elena, 1978, The Eocene of the Cluj-Huedin area. D. S. Inst. Geol., 64, 4, 295-357.
Răileanu Gr., Saulea Emilia, 1956, Paleogenul din regiunea Cluj şi Jibou (NW Bazinului Transilvaniei). AN, 29, 271-308.
Saulea E., Dumitrescu I., Bombiţă Gh., Marinescu Fl., Borcoş, M., Stancu Iosefina, 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 10-Cluj.
Vlaicu-Tătărîm Niţa, 1963, Stratigrafia Eocenului din regiunea de la sud-vest de Cluj. Ed. Acad., 189 p., 19 pl, 1 hartă.