1. Statutul numelui: Formal.
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Seria de Bihor; Membru al Formaţiunii de Farcu-Cornet; (iii) Munții Apuiseni de Nord - Unitatea de Bihor (Munţii Pădurea Craiului şi Munţii Vlădeasa-Bihor).
3. Vârsta: Oxfordian-Kimmeridgian-?Tithonian inferior.
4. Sinonimie: “calcarul de Farcu” (Patrulius et al.,1972, III,11); “Calcarul de Farcu” (Patrulius, în Ianovici et al., 1976, p. 165); “Le calcaire de Farcu” (Bordea et Bordea, 1987, p. 46); “Farcu Limestone” (Mantea, în Baltres et Mantea, 1995, p. 52 şi fig. 6).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Dealul Farcu, versantul nord-vestic către Valea Steazurilor, jud. Bihor, în sud-vestul Munţilor Pădurea Craiului; (ii) Munţii Pădurea Craiului, Munţii Vlădeasa-Bihor. Harta geologică a României, 1:200,000, foaia 9-Şimleul Silvaniei (Lupu et al., 1967; Patrulius et al., 1968c); foaia 17-Brad, caroul a3 (Bleahu et al., 1967, 1968); Harta geologică a României, 1:50,000, foile 40b-Zece Hotare (Bordea et al., 1986), 56a-Pietroasa (Bleahu et al., 1985).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) După (Patrulius, în Patrulius et al., 1974, p. 10) Calcarul de Farcu, gros de 20-120 m, este masiv, de culoare deschisă şi nu poate fi deosebit de Calcarul de Cornet. Studiul microfacial permite decelarea decât prin caracterul mai puţin grosier şi mai omogen microfacial. Microfaciesul este intrabiosparitic mediu-granular în partea inferioară a succesiunii (Cheile Albioarei) şi pelsparitic, fin intrapelsparitic, cu rare bioclaste în restul succesiunii. După Patrulius et al. (1982, p. 51) formaţiunea este “o succesiune de calcare masive alb-cenuşii, conţinând colonii mari de corali rămuroşi, hidrozoare şi foarte numeroase resturi de echinoderme.”. In Munţii Pădurea Craiului, formațiunea are o grosime de 50-120 m; în Munţii Vlădeasa-Bihor, 60-150 m (Mantea, în Baltres et Mantea, idem, p. 53 şi fig. 7).
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Patrulius (1972, citat de Patrulius, în Patrulius et al., 1974, ibidem); Patrulius et al. (1982, p. 51); (ii) (Patrulius, în Ianovici et al., 1976, ibidem).
8. Limite: Limita inferioară, în sud-vestul Munţilor Pădurea Craiului, constatată în malul estic al Văii Vida, la vest de Zece Hotare, între Cărmăzan şi Chicera Şoimului, este în contact cu Calcarul de Vad (Patrulius, în Patrulius et al., 1974, p. 11). Limita superioară este la contactul cu Calcarul de Albioara (Mantea, în Baltres et Mantea, 1995, p. 52, fig. 6).
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Fauna comparabilă cu a Calcarului de Cornet: corali, hidrozoare incrustante, rămuroase (Cladocoropsis mirabilis) abundente în partea superioară a Calcarului de Farcu, echinoderme (asociaţia de echinoide mai variată decât cea a Calcarului de Cornet).
10. Mediul depoziţional: Recifal.
11. Corelări:
Literatura citată
Baltres A., Mantea G., 1995, Sedimentologic evolution of Bihor Carbonate Platform (Northern Apuseni Mountains – Romania). Travaux ICSOBA, 22, 24, 43-59.
Bleahu M., Savu H., Borcoş M., 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 17-Brad.
Bleahu M., Borcoş M., Savu H., 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 17-Brad, Notă explicativă, 60 p.
Bleahu M., Bordea Josefina, Mantea G., Cioflică Gianina, Ştefan A., Popescu A., Marinescu F., Bordea S., 1985, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 56a-Pietroasa.
Bordea S., Bordea Josefina, Mantea G., Costea C., 1986, Harta geologică scara 1:50,000, foaia 40b-Zece Hotare.
Bordea S., Bordea Josefina, 1987, Note préliminaire sur la présence des Orbitolinidés primitifs du Calcaire d’Albioara (au sud de Pădurea Craiului, Monts Apuseni). D. S. Inst. Geol., 72-73, 4, 45-53.
Ianovici V., Borcoş M., Bleahu M., Patrulius D., Lupu M., Dimitrescu R., Savu H., 1976, Geologia Munţilor Apuseni. Ed. Acad., 631 p.
Lupu M., Borcoș M., Giușcă R., Bleahu M., 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 9-Şimleul Silvaniei.
Patrulius D., Lupu M., Borcoş M., 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 9-Şimleul Silvaniei. Notă explicativă. 46 p.
Patrulius D., Popa Elena, Popescu Ileana, Săndulescu Jana, Lupu Denisa, 1972, Atlas litofacial, III, Jurasic, foile 11, 12.
Patrulius D., Mantea G., Bordea S., Bordea Josefina, Popa Elena, Ştefănescu M., 1974, Studiul de sinteză al formaţiunilor tithonice şi barremiene din Autohtonul de Bihor, între: Crişul Repede şi Someşul Cald în vederea descoperirii de noi perimetre purtătoare de zăcăminte de bauxită. Raport, F. G., 28 p.
Patrulius D., Popa Elena, Tomescu Camelia, Popescu Ileana, Iordan Magdalena, Pop G., Panin Ştefana, Bordea S., 1982, Cercetări biostratigrafice pentru corelarea formaţiunilor mezozoice. Formaţiuni jurasice şi neocomiene din Apusenii de Nord. Raport, F. G., 117 p.