1. Statutul numelui: Formal.
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Seria de Bihor şi Seria de Vălani; Membru al Formaţiunii de Farcu-Cornet; (iii) Munții Apuseni de Nord - Unitatea de Bihor (Munţii Pădurea Craiului şi Munţii Vlădeasa-Bihor) şi Sistemul Pânzelor de Codru (Pânza de Vălani din vestul Munţilor Bihor şi din Munţii Pădurea Craiului).
3. Vârsta: Tithonian.
4. Sinonimie: “calcarul de Cornet” (Patrulius, în Patrulius et al., 1974, p. 9); “Calcarul de Cornet” (Patrulius, în Ianovici et al., 1976, p. 164); “Cornet Limestone” (Patrulius, în Patrulius et al., 1976c, p. 96; Mantea, în Baltres et Mantea, 1995, p. 52); “Cornet Formation” (Cociuba, 2000, p 35).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Dealul Cornet, în partea centrală a Munţilor Pădurea Craiului; (ii) Partea centrală şi de nord a munţilor Pădurea Craiului (în Pânza de Vălani are 40-75 m grosime, iar în Unitatea de Bihor are 25-75 m). In Munţii Vlădeasa-Bihor (Unitatea de Bihor) formaţiunea are 45-180 m grosime (Mantea, în Baltres et Mantea, idem, fig. 7 la p. 53). Harta geologică a României, 1:200,000, foaia 9-Şimleul Silvaniei, caroul c2(Lupu et al., 1967; Patrulius et al., 1968c); Harta geologică a României, 1:50,000, foaia 40b-Zece Hotare (Bordea et al., 1986).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): După Patrulius (în Ianovici et al., idem, p. 163) Calcarul de Cornet constă din “calcare bioclastice albe, masive, cu mici bioherme diseminate”. Acest calcar “îmbracă faciesul de Stramberg... Este masiv, cenuşiu-deschis-alburiu sau alb, uneori pătat cu roz, recifogen.” (Patrulius, în Patrulius et al., 1974, ibidem). Microfaciesurile caracteristice formaţiunii sunt sparitice, cu conţinuturi variabile de intraclaste, bioclaste, oncoide. Baza formaţiunii conţine encrinite. In cuprinsul formaţiunii sunt prezente construcţii recifale de mici dimensiuni (patch-reefs) de tipul celor din Dealul Cornet.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Patrulius (în Patrulius et al., 1974, ibidem); (ii) Patrulius (în Ianovici et al., idem, p. 163-165).
8. Limite: Limita inferioară este la contactul cu Calcarul de Vad (Patrulius, în Ianovici et al., idem, p. 163 şi fig. 28 la p. 164) sau cu Calcarul de Farcu. In Pânza de Vălani sedimentarea calcaroasă a continuat şi în Berriasianul inferior, cu Calcarul de Căbeşti (Mantea, în Baltres et Mantea, idem, p. 55 şi fig. 9 la p. 56). După Cociuba (2000, idem, p. 36) limita superioară se află sub primul calcar stratificat, cenuşiu-închis, al Calcarului de Albioara, către care are loc tranziţie verticală gradată, sau la contactul cu baza lentilelor de bauxită (limită de eroziune).
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Corali incrustanţi, globuloşi, arborescenţi, uneori în poziţie de creştere, hidrozoare (Ellipsactinia), nerinei (Phaneroptyxis staszycii), echinoide (Plegiocidaris cervicalis), crinoide (Isocrinus, Millericrinus), pahiodonte (Patrulius, în Ianovici et al., idem, p. 165).
10. Mediul depoziţional: Recifal (patch reefs) la marginea unei platforme carbonatice progradante spre est (Patrulius et Baltres, 1979, p. 4).
11. Corelări:
Literatura citată
Baltres A., Mantea G., 1995, Sedimentologic evolution of Bihor Carbonate Platform (Northern Apuseni Mountains – Romania). Travaux ICSOBA, 22, 24, 43-59.
Bordea S., Bordea Josefina, Mantea G., Costea C., 1986, Harta geologică scara 1:50,000, foaia 40b-Zece Hotare.
Cociuba I., 2000, Upper Jurassic-Lower Cretaceous deposits in the south-western part of Pădurea Craiului: Formal lithostratigraphic units. Stud. Univ. Babeş-Bolyai, Geol., 45, 2, 33-61.
Ianovici V., Borcoş M., Bleahu M., Patrulius D., Lupu M., Dimitrescu R., Savu H., 1976, Geologia Munţilor Apuseni. Ed. Acad., 631 p.
Lupu M., Borcoș M., Giușcă R., Bleahu M., 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 9-Şimleul Silvaniei.
Patrulius D., Lupu M., Borcoş M., 1968c, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 9-Şimleul Silvaniei. Notă explicativă. 46 p.
Patrulius D., Mantea G., Bordea S., Bordea Josefina, Popa Elena, Ştefănescu M., 1974, Studiul de sinteză al formaţiunilor tithonice şi barremiene din Autohtonul de Bihor, între: Crişul Repede şi Someşul Cald în vederea descoperirii de noi perimetre purtătoare de zăcăminte de bauxită. Raport, F. G., 28 p.
Patrulius D., Gheorghian Doina, Mirăuţă Elena, 1976b, Corrélation biochronologique du Calcaire de Roşia, formation triassique du Systéme des Nappes de Codru (Monts Apuseni). D. S. Inst. Geol., 62, 4, 121-133.
Patrulius D., Neagu T., Avram E., Pop G., 1976c, The Jurassic-Cretaceous boundary beds in Romania. AN, 50, 71-125.
Patrulius D., Baltres A., 1979, The Mesozoic of the Northern Apuseni Mountains. In: Patrulius D., Popescu B., Baltres A., (eds.) Paleogene and Mesozoic carbonate rocks of the Transylvanian Basin and northern Apuseni Mountains. Guidebook for Field Works of 3.5 Group, p. 2-5.