1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Membru al Seriei Marine Inferioare (Răileanu et Saulea, 1956); (iii) Depresiunea Transilvaniei.
3. Vârsta: Eocen mediu (Luteţian superior).
4. Sinonimie: “Orizontul argilelor cenuşii” (Răileanu et Saulea, 1956, p. 282; Vlaicu-Tătărîm, 1963, p. 51); pro parte “Mortănuşa Marls” şi “Grey Clays and Marls” (Popescu B., 1978, p. 102); pro parte “Marnele de Mortănuşa” (Popescu B., 1979, Tabelul 1). v. fişa Argilele şi Marnele Cenuşii.
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (ii) Intre Valea Someşului Mic şi Valea Hăşdate (Săvădisla, Tăuţi) (Vlaicu-Tătărîm, 1963, p. 51-57 şi harta geologică însoţitoare); Harta geologică 1: 200,000, foaia 10-Cluj (Dumitrescu, 1968; Saulea et al., 1967).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Vlaicu-Tătărîm (1963, p. 51-57) descrie de la Săvădisla un profil constituit din şase intervale litologice (a-f), predominant calcaroase spre bază, apoi argilo-nisipoase. Succesiune începe cu 1-1,5 m pietrişuri. Grosimea totală a Orizontului Argilelor Cenuşii este mai mică (40-50 m) în sud (Dealul Coasta Mare de la Liţa) şi atinge 100 m în nord (spre Tăuţi şi Floreşti). In nivelul (d), gros de 6-10 m, constituit din calcare şi calcare argiloase (= marnocalcare) cu mulaje de moluşte mari sunt prezente şi numeroase cochilii de moluşte. Nivelul (e) conţine marne cu nummuliţi, iar nivelul ultim (f) este constituit din argile şi nisipuri cu intercalaţii de gresii şi conglomerate şi nivele fosilifere cu pectinide şi ostreide.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Răileanu et Saulea (1956, p. 282-283); (ii) v. Sinonimie.
8. Limite: Limita inferioară este la contactul cu Orizontul cu Nummulites Perforatus (în Aria Mezeşului). Limita superioară este la contactul cu Orizontul Calcarului Grosier Inferior (= Calcarul de Leghia). După Răileanu et Saulea (1956, p. 283) Orizontul Argilelor Cenuşii are caracter transgresiv în părţile marginale ale zonei Cluj-Jibou.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Vlaicu-Tătărîm (1963, p. 52-54) dă o listă bogată de moluşte (cu Lucina, Tellina, Cardium, Venus, Chlamys, Spondylus, Gryphaea, Panope, Campanile, Turitella, Ampullina), foraminifere (miliolide), alveolone, Orbitolites, nummuliţi (Nummulites striatus). Nummuliţii din nivelul (e) sunt Nummulites perforatus, N. striatus, N. variolarius.
10. Mediul depoziţional:
11. Corelări:
Literatura citată
Dumitrescu I., 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 10-Cluj, Nota explicativă, 43 p.
Popescu B., 1978, On the lithostratigraphic nomenclature of the NW Transylvania Eocene. Rev. roum. géol., géoph., géog., Géol.,22, 99-107.
Popescu B.R., 1979, Sedimentarea carbonatică în nord-vestul Transilvaniei în timpul Eocenului şi Oligocenului. Rezumatul tezei de doctorat. 25 p.
Răileanu Gr., Saulea Emilia, 1956, Paleogenul din regiunea Cluj şi Jibou (NW Bazinului Transilvaniei). AN, 29, 271-308.
Saulea E., Dumitrescu I., Bombiţă Gh., Marinescu Fl., Borcoş, M., Stancu Iosefina, 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 10-Cluj.
Vlaicu-Tătărîm Niţa, 1963, Stratigrafia Eocenului din regiunea de la sud-vest de Cluj. Ed. Acad., 189 p., 19 pl, 1 hartă.