1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Membrul inferior al Marnelor de Mortănuşa; (iii) Depresiunea Transilvaniei.
3. Vârsta: Eocen mediu.
4. Sinonimie: “Upper Molluscan Marls” (Popescu et al., 1978, p. 312; Popescu, 1978, p. 102 şi Tab. 1 la p. 101).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Neprecizată; (ii) Extinderea areală a Marnelor Superioare cu Moluşte se suprapune ariei de extindere a Calcarului cu Velates care are poziţie stratigrafică superioară (zona Leghia - Dumbrava - Căpuşul Mare); Harta geologică 1:200,000, foaia 10-Cluj (Dumitrescu, 1968; Saulea et al., 1967).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Litologia este dominată de pelite verzui în cuprinsul cărora există câteva nivele fosilifere cu extindere areală variabilă. Nivelul cu Ostrea rarilamella şi Nivelul cu Eupatagus multituberculatus pot fi urmărite local în Aria Gilăului. Nivelul cu ostreide de talie mică este prezent totdeauna în treimea superioară a Marnelor Superioare cu Moluşte.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Popescu (1978, p. 102); (ii) Popescu et al. (1978, p. 312-316).
8. Limite: Limita inferioară este la contactul cu Nivelul cu Nummulites perforatus al Stratelor de Căpuş; limita superioară este la contactul cu Calcarul cu Velates (Popescu et al., 1978, fig. 1 la p. 298). Aceste relaţii sunt constatate numai în zona Leghia - Dumbrava - Căpuşul Mare (v. harta geologică în Popescu et al., 1978).
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) După Popescu et al. (1978, p. 313-316) Marnele Superioare cu Moluşte conţin un număr redus de nummuliţi din grupurile N. perforatus şi N. striatus, comparativ cu Orizontul cu Nummulites perforatus, subjacent. Fauna de moluşte, prezentă îndeosebi în intercalaţiile nisipoase, este bogată (38 specii: Miltha, Tellina, Crassatella, Venus, Chlamys, Amusium, Spondylus, Plicatula, Corbula, Campanile, Turritella, Globularia, Conus) (Popescu et al., 1978, p. 314 pentru lista completă). Asociaţia de moluşte este de tip eocen mediu (Biaritzian) (Popescu et al., 1978, p. 314). La partea superioară a Marnelor Superioare cu Moluşte, imediat sub Calcarul cu Velates, este prezentă o asociaţie cu echinoderme (Sismondia, Eupatagus, Echinolampas, Colopleurus) care indică vârsta luteţiană. Ostracodele din baza Marnelor Superioare cu Moluşte se caracterizează prin abundenţa (acme) speciei Bairdoppilata gilberti. La 3-4 m mai sus aceasta este înlocuită de Leguminocythereis striatopunctata. Asociaţia conţine şi alte specii citate de Popescu et al. (1978, p. 315); (ii) Zona de ostracode Bairdoppilata gilberti şi Leguminocythereis striatopunctata a Luteţianului superior (Biaritzian) (Popescu et al., 1978, p. 316 şi fig. 7 la p. 338).
10. Mediul depoziţional: Marin de tip mesogean-mediteranean (după fauna de moluşte).
11. Corelări:
Literatura citată
Dumitrescu I., 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 10-Cluj, Nota explicativă, 43 p.
Popescu B., 1978, On the lithostratigraphic nomenclature of the NW Transylvania Eocene. Rev. roum. géol., géoph., géog., Géol.,22, 99-107.
Popescu B., Bombiţă G., Rusu A., Iva Mariana, Gheţa N., Olteanu R., Popescu Daniela, Tăutu Elena, 1978, The Eocene of the Cluj-Huedin area. D. S. Inst. Geol., 64, 4, 295-357.
Saulea E., Dumitrescu I., Bombiţă Gh., Marinescu Fl., Borcoş, M., Stancu Iosefina, 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 10-Cluj.