1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Seria de Bihor. Calcarul cu Cherturi constituie membrul superior al Formaţiunii Carbonatice a Jurasicului Inferior (Calcarul de Gresten); (iii) Apusenidele Nordice – Unitatea de Bihor.
3. Vârsta: Jurasic (Domerian).
4. Sinonimie: “Stratele cu cherturi (Domerian)” (Diaconu et Ionescu, 1970, p. 126); “calcarul cu cherturi” (Patrulius, în Ianovici et al., 1976, p. 154 şi fig. 26, 27 la p. 149, 152); “calcaires à accidents siliceux” (Popa, 1981, p. 233 şi harta geologică 1:50,000 din lucrare); “Domerian” (Mantea, 1985, p. 26).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Versantul stâng al Cheilor Crişului Repede, la Vadu Crişului, Munţii Pădurea Craiului (pe Harta geologică 1:50,000, foaia 41a-Remeţi. Pe harta menţionată nu este separat cartografic Calcarul cu Cherturi, ci a fost inclus în signatura sub legenda “Calcare spatice, calcare cu accidente silicioase, calcare marnoase şi marne”; (ii) Grabenul Remeţi (Popa, 1981 şi harta însoţitoare). In Grabenul Someşului Cald din Munţii Bihor (pe Harta geologică 1:50,000, foaia 56a-Pietroasa şi Mantea 1985, pe harta însoţitoare).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) Calcarul cu Cherturi, gros de 3-40 m (Patrulius, în Ianovici et al., 1976, p. 154 şi fig. 26 la p. 149, şi 27 la p. 152) este alcătuit din “calcare stratificate, spongolitice, mai mult sau mai puţin marnoase şi siltice, pe alocuri şi bogate în glauconit, cu accidente silicioase negre sau brune, nodulare sau stratiforme”. La localitate tip baza Calcarului cu Cherturi, constituită din marne şi calcare argiloase conţine amoniţi (Amaltheus, Aegoceras) iar la nivele mai înalte amoniţi, brahiopode, belemniţi.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Patrulius (în Ianovici et al., 1976, p. 154).
8. Limite: Limita inferioară este la contactul cu Calcarul cu Gryphaea, sinemurian inferioare-carixiene. Limita superioară este la contactul cu Formaţiunea Marnoasă a Toarcianului.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Patrulius (în Ianovici et al., 1976, p.154) citează de la localitatea tip Amaltheus margaritatus, Pleuroceras solare, P. spinatum, Belemnites paxillosus, Pseudopecten aequivalvis, Homeorhynchia acuta, Tetrarhynchia argotinensis, Cincta numismalis, Spiriferina tumida, S. aff. rostrata. In sud-vestul Pădurii Craiului partea superioară a Calcarului cu Cherturi conţine Involutina liassica şi brahiopode.
10. Mediul depoziţional:
11. Corelări:
Literatura citată
Bleahu M., Bordea Josefina, Mantea G., Cioflică Gianina, Ştefan A., Popescu A., Marinescu F., Bordea S., 1985, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 56a-Pietroasa.
Diaconu M., Ionescu S., 1970, Contribuţii la cunoaşterea Triasicului şi Jurasicului inferior din sectorul Valea Neagră de Criş (Pădurea Craiului), D. S. Inst. Geol., 54, 4, 123-127.
Ianovici V., Borcoş M., Bleahu M., Patrulius D., Lupu M., Dimitrescu R., Savu H., 1976, Geologia Munţilor Apuseni. Ed. Acad., 631 p.
Mantea G., 1985, Geological studies in the upper basin of the Someşul Cald Valley and the Valea Seacă Valley region (Bihor-Vlădeasa Mountains). AN, 66, 5-89.
Patrulius D., Popa Elena, Cîmpeanu Şt., Orăşanu Th., 1973, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 41a-Remeţi.
Popa Elena, 1981, La biostratigraphie des formations mésozoiques de la partie orientale de Pădurea Craiului (Monts Apuseni). AN, 58, 203-282.