Calcarele Tithonice

Descarca / Imprima

1.  Statutul numelui:

2.  Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Seria de Braşov;  (iii) Carpații Orientali - Sinclinalul Dîmbovicioara, Sinclinalul Măgura Codlei.

3.  Vârsta: Tithonian.

4.  Sinonimie: “Calcarele tithonice” (Patrulius, 1963, p. 119);  “Calcarele de Stramberg” (Săndulescu, 1966, p. 185), “Tithonicul” (Popescu, 1966, p. 164); “Kimmeridgian-Tithonic” (Patrulius, 1969, p. 64).

5.  Localitatea tip (i); Răspândire geografică  (ii): (ii) Patrulius (1963, p. 124, harta geologică însoţitoare); împrejurimile Dîmbovicioarei şi Podului Dâmboviţei, Fundata, Piatra Craiului. Harta geologică a României, 1:200,000, foaia 28-Brașov, carourile c1, c2, d1, d2 (Patrulius et al., 1967, 1968);  Harta geologică a României, 1:50,000, foile 110a-Bîrsa Fierului (Dimitrescu et al., 1974), 110b-Zărnești (Săndulescu et al., 1972b), 110c-Rucăr (Dimitrescu et al., 1971), 110d-Moeciu (Patrulius et al., 1971).

6.  Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Patrulius (1963, idem, p. 119) dă următoarea descriere a Calcarelor Tithonice din zona Dîmbovicioara şi Podul Dâmboviţei: “Calcarele tithonice de culoare albă lăptoasă sunt masive sau stratificate în bancuri mai mult sau mai puţin groase. Se disting varietăţi fin granulare, uneori pseudoolitice, cu numeroase foraminifere bentonice (Textularidae, Miliolidae, Ophtalmidae) şi varietăţi microdetritice (calcarenite) cu microgasteropode şi fragmente de lamelibranchiate. Calcarenitele au o dezvoltare locală în partea terminală a masei de calcare neojurasice ”. După acelaşi autor pe suprafaţa calcarelor se observă secţiuni de pachiodonte de talie mare, cu test gros (versantul nordic al Văii Urdei, pe şoseaua Braşov - Câmpulung, la est de cabana Giuvala). Secţiuni de Diceras şi Heterodiceras sunt vizibile şi pe suprafaţa calcarelor tithonice de la sud de Peştera Dîmbovicioarei şi în capătul vestic al cheilor Văii Izvorului. In partea de vest a Masivului Bucegi (Poiana Ţapului) stiva de calcare are 400 m grosime (Patrulius, 1969, ibidem). Ileana Popescu (ibidem) descrie Calcarele Tithonice din Piatra Craiului: “calcare masive, în parte recifale,...calcare în bancuri sau în lespezi de 10 cm grosime, albe, cenuşii, conţinând rare exemplare de moluşte cu test puternic diagenizat. Următoarele tipuri de microfacies au fost identificate: (1) calcare grunjoase până la pseudoolitice; mai rar (2) calcare fin granulare şi (3) calcarenite. In calcarenite abundă fragmente de organisme constructoare puternic diagenizate şi se găsesc şi rare foraminifere (Miliolidae), iar calcarele fin granulare din pîrîul Crăpăturii conţin exemplare de Clypeina jurassica Favre... Grosimea calcarelor tithonice variază între 300 m în Pietricica şi 1200 m la N de vîrful “La Om” pe versantul vestic. Pe versantul estic atinge 550 m.” Bucur (1978, p. 91-96) a descris caracterele microfaciale ale calcarelor tithonice din Munţii Pădurea Craiului, constatând  predominarea texturilor intraclastice (grainstone, packstone) în partea inferioară a stivei. In contrast, la partea superioară predomină micrite şi dismicrite care conţin uneori intercalaţii de calcarenite şi calcirudite.

7.   Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Patrulius (1963, ibidem); (ii) v. Sinonimie.

8.  Limite: Limita inferioară este la contactul cu calcarele roşii, local cu jaspuri (Oxfordian) în partea de vest a Masivului Bucegi (Patrulius, 1969, ibidem). In Piatra Craiului limita inferioară este la contactul cu “Calcare în plăci şi jaspuri roşii şi verzi” ale Callovianului mediu-Oxfordianului (Popescu, 1966, pe harta geologică însoţitoare). Limita superioară este marcată de o discordanţă reprezentată de o suprafaţă de eroziune pre-neocomiană peste care se aşterne Orizontul Bazal de Calcare Glauconitice, hauteriviene. In Piatra Craiului limita superioară, erozivă, este la contactul cu calcare barremiene (Bucur, 1978, fig. 2 la p. 91, pl. 1,2). Pe harta geologică 1:50,000, foile 110a-Bîrsa Fierului şi 110b-Zărneşti limita superioară este uneori (Bîrsa Fierului) la contactul cu Conglomeratele de Gura Rîului, alteori (Holbav, Cristian - Râşnov) cu Conglomeratele de Postăvaru, albiene.

9.  Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) La Dealul Coculeţ (Rucăr) şi la vama Giuvala este prezentă o faună care a fost inventariată de Simionescu (1899, citat de Patrulius, 1963, ibidem).

10. Mediul depoziţional:

11. Corelări:

Literatura citată

Bucur I., 1978, Microfaciesurile calcarelor albe din partea nordică a masivului Piatra Craiului. Consideraţii biostratigrafice. D. S. Inst. Geol., 64, 4, 89-105.

Patrulius D., 1963, Schiţă stratigrafică a seriei neocomiene de Dîmbovicioara: Hauterivian, Barremian şi Bedoulian de facies pelagic şi recifal. Congr. V al Soc. Geol. Carpato-Balcanică, III, 2, 117-126.

Patrulius D., 1969, Geologia Masivului Bucegi şi a Culoarului Dâmbovicioara. Ed. Academiei Rom., 321p.

Popescu Ileana, 1966, Contribuţii la cunoaşterea stratigrafiei şi structurii geologice a masivului Piatra Craiului. D. S. Inst. Geol., 52, 2, 157-173.

Săndulescu M., 1966, Structura geologică a terenurilor mezozoice de la exteriorul masivului cristalin al Făgăraşului. D. S. Inst. Geol., 52, 2, 177-201.

SITUAREA FORMAȚIUNII PE HARTA GEOLOGICĂ A ROMÂNIEI, SCARA 1:200.000
50 KM D E P R E S I U N O E A P A N N N I C Ă PLATFORMA MOLDOVENEASC Ă PLATF. SCITIC Ă PROMONT. NORD- DOBROGEAN DOBROGEA DE NORD DOBROGEA CENTRAL Ă DOBROGEA DE SUD (Depres. Predobrogean ă) P L A T F O R M A M O E C S I Ă GETIC Ă I N T E R N Ă D E P R E S U I N E A A V A N F O S A A E V S A R N A E O N F X T Ă A V A N F O S A X E T E R N Ă P S U Â B N Z A C A R P A T I C Ă F S L I L U E X R T E N Z O N A T C R I S A L I N Ă O - M E Z O Z O I C M U N Ţ I I A P U S E N I DEPRESIUNEA TRANSILVANIEI M. C ălimani M. Harghita M. Gurghiu C A P R A Ţ M I I R I E D I O N A L I F L S I U L T R A N S C A R P A T I C M. Gut ăi DELTA DUN ĂRII F U L L I S I N T E R N (Depres. Predobrogean ă) Boto ani ş R d u i ă ă ţ Suceava Iasi Tg. Neam ţ Ptra. Neam ţ Gura Humorului Campulung Roman Bac u ă Barlad Tecuci Focsani Gala i ţ Br ila ă M cin ă Tulcea Babadag Constan a ţ Mangalia Cernavod ă Fete ti ş C l ra i ă ă ş Ţă ă nd rei Slobozia Olteni a ţ BUCURE TI Ş Urziceni Mizil Buz u ă Ploiesti C mpina â Targoviste C mpulung â C. De Arges Pitesti R. Valcea Giurgiu Alexandria Ro iori ş T. Magurele Corabia Caracal Bals Craiova Bailesti Calafat Tr. Severin Orsova Mold. Noua Oravita Anina Caransebes Buzias Lugoj Timisoara Arad Lipova Zarand Salonta Beius Stei Vascau Borod Oradea Zalau Satu Mare Baia Mare Sighet Vi eu ş R zoare ă N s ud ă ă Dej Bistri a ţ Colibita Bicaz Ditrau Gheorgheni Sovata M. Ciuc Odorhei Baraolt Tg. Secuiesc Covasna Sf. Gheorghe Persani Brasov Sinaia F g ra ă ă ş Sibiu Alba Iulia Petrosani Deva Hunedoara Media ş Sighi oara ş Ocna Mure ş Tg. Mure ş Turda Huedin Cluj Reghin Deda Com nesti ă B. Sl nic ă One ti ş Ca in ş Tulnici Rm. S rat ă Tismana Tg. Jiu Slatina Hârşova Jibou Brad Vatra Dornei Olăneşti Ş Topli ţa ; 1 2 3 4 5 6 7 10 11 13 12 16 22 21 20 18 19 17 14 8 15 9 c2 c3 c4 d2 d3 d4 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 b1 b2 c1 c2 d1 d2 d3 a4 b3 b4 c3 c4 d2 d3 d4 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 c2 c3 c4 d2 d3 d4 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a2 a3 a4 b3 b4 c4 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b2 b3 b4 c2 c3 c4 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 b1 b2 b3 c1 c2 c3 d1 d2 d3 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c3 c4 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 d1 d2 d3 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c2 c3 a1 a2 a3 b1 b2 b3 CAROIAJUL ĂRȚII GEOLOGICE 1: 200,000 SUPRAPUS ĂŢILOR TECTONICE ALE ROMÂNIEI H UNIT DENUMIREA FOILOR H ĂRȚII GEOLOGICE SCARA 1: 200,000 1-DARABANI 2- SATU MARE 3- BAIA MARE 4- VIȘEU 5- RUDĂUȚI 6- SUCEAVA 7- ȘTEFĂNEȘTI 8- ORADEA 9- ȘIMLEUL SILVANIEI 10- CLUJ 11- BISTRIȚA 12- TOPLIȚA 13- PIATRA NEAMȚ 14- IAȘI 15- SÎNNICOLAUL MARE 16- ARAD 17- BRAD 18- TURDA 19- TÎRGU MUREȘ 20- ODORHEI 21- BACĂU 22- BÎRLAD 23- JIMBOLIA 24- TIMIȘOARA 25- DEVA 26- ORĂȘTIE 27- SIBIU 28- BRAȘOV 29- COVASNA 30- FOCȘANI 31- REȘIȚA 32- BAIA DE ARAMĂ 33- TÎRGU-JIU 34- PITEȘTI 35- TÎRGOVIȘTE 36- PLOIEȘTI 37- BRĂILA 38- TULCEA 39- SULINA 40- TURNU-SEVERIN 41- CRAIOVA 42- SLATINA 43- NEAJLOV 44- BUCUREȘTI 45- CĂLĂRAȘI 46- CONSTANȚA 47- BECHET 48- TURNU-MĂGURELE 49- GIURGIU 50- MANGALIA 1. Depresiunea Silvaniei 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. Depresiunea Oa şului Depresiunea Dornei Depresiunea l Gheorgheni Depresiunea ăneşti Com Depresiunea l Ciucului Depresiunea șovului Bra Depresiunea şti Brezoi-Tite Depresiunea şani Petro Depresiunea şului Mure Depresiunea şova Bahna-Or Depresiunea şova Cara Depresiunea ţa Sichevi Depresiunea Bozovici-Nera Depresiunea ş-Mehadia Caransebe Depresiunea ă Rusca Montan Depresiunea ţegului Ha Depresiunea şul Mare Zlatna-Alma Depresiunea ăcărâmb Brad-S Depresiunea Zarandului Depresiunea şului Beiu Depresiunea Borodului 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50
1. Depresiunea Silvaniei
2. Depresiunea Borodului
3. Depresiunea Beiușului
4. Depresiunea Zarandului
5. Depresiunea Brad-Săcărâmb
6. Depresiunea Zlatna-Almașul Mare
7. Depresiunea Hațegului
8. Depresiunea Rusca Montană
9. Depresiunea Caransebeș-Mehadia
10. Depresiunea Bozovici-Nera
11. Depresiunea Sichevița
12. Depresiunea Carașova
13. Depresiunea Bahna-Orșova
14. Depresiunea Mureșului
15. Depresiunea Petroșani
16. Depresiunea Brezoi-Titești
17. Depresiunea Brașovului
18. Depresiunea Ciucului
19. Depresiunea Comănești
20. Depresiunea Gheorgheni
21. Depresiunea Dornei
22. Depresiunea Oașului
DENUMIREA FOILOR HĂRȚII GEOLOGICE SCARA1:200.000
1. DARABANI
2. SATU MARE
3. BAIA MARE
4. VIȘEU
5. RĂDĂUȚI
6. SUCEAVA
7. ȘTEFĂNEȘTI
8. ORADEA
9. ȘIMLEUL SILVANIEI
10. CLUJ
11. BISTRIȚA
12. TOPLIȚA
13. PIATRA NEAMȚ
14. IAȘI
15. SÎNNICOLAUL MARE
16. ARAD
17. BRAD
18. TURDA
19. TÎRGU MUREȘ
20. ODORHEI
21. BACĂU
22. BÎRLAD
23. JIMBOLIA
24. TIMIȘOARA
25. DEVA
26. ORĂȘTIE
27. SIBIU
28. BRAȘOV
29. COVASNA
30. FOCȘANI
31. REȘIȚA
32. BAIA DE ARAMĂ
33. TÎRGU-JIU
34. PITEȘTI
35. TÎRGOVIȘTE
36. PLOIEȘTI
37. BRĂILA
38. TULCEA
39. SULINA
40. TURNU-SEVERIN
41. CRAIOVA
42. SLATINA
43. NEAJLOV
44. BUCUREȘTI
45. CĂLĂRAȘI
46. CONSTANȚA
47. BECHET
48. TURNU-MĂGURELE
49. GIURGIU
50. MANGALIA
SITUAREA FORMAȚIUNII PE HARTA GEOLOGICĂ A ROMÂNIEI, SCARA 1:50.000