1. Statutul numelui: Informal.
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Seria de Bihor; (iii) Munții Apuseni de Nord - Unitatea de Bihor (Munţii Pădurea Craiului).
3. Vârsta: Liasic mediu (Carixian superior-Domerian).
4. Sinonimie: “Subformaţiunea calcarelor şi marnelor cu nodului de silexit” (Patrulius et al., 1982, p. 26).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Localitatea tip, aici definită, este malul stâng al Văii Crişului Repede, la Vadu Crişului (menţionat de Patrulius et al., 1982, p. 28), la nord de o fostă carieră; (ii) Malul drept al Văii Boiului, la SE de Bratca şi Grabenul Remeţi; Harta geologică a României, 1:200,000, foaia 9-Șimleul Silvaniei, caroul c3 (Lupu et al., 1967; Patrulius et al., 1968); Harta geologică a României, 1:50,000, foaia 41a-Remeţi (Patrulius et al., 1973).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): După Patrulius et al. (1982, idem, p. 28 şi fig. 9) la localitatea tip baza formaţiunii “este constituită din marne şi marnocalcare cenuşii, cu patină gălbuie sau verzuie, cu puţin glauconit şi rare accidente silicioase. Acest nivel marnos, gros de 2,5 m, conţine belemniţi şi rare exemplare de Amaltheus stokesi (J. de C. Sowerby).... Urmează pe o grosime de 22 m calcare marnoase şi marne de culoare închisă cu patină verzuie şi cu numeroase accidente silicioase de formă neregulată. Din acest interval provin foarte rare exemplare de Amaltheus margaritatus (Montfort)... Termenul următor vizibil pe 1 m grosime, este constituit din strate de silexit negricioase, separate prin marne şi calcare marnoase. Incepând de la acest nivel se întâlnesc exemplare puţin abundente de Pleuroceras solare (Phillips)... Mai sus în succesiune, pe o grosime vizibilă de cel puţin 7 m, apar calcare marnoase cu noduli de silexit separate prin marne glauconitice. Pe toată grosimea lor rocile cu accidente silicioase conţin frecvent exemplare de Pseudopecten aequivalvis (Goldfuss), unele de talie mare. Contactul cu marnele Toarcianului este acoperit de grohotişuri.”. Stiva sedimentară descrisă are 32 m grosime. Aceste roci au aspecte variate, funcţie de gradul de alteraţie. Proaspete, calcarele sunt cenuşii până la negricioase; marnele sunt cenuşii, cu patină verzuie (glauconit); accidentele silicioase sunt negre, cu reflexe brune şi verzui. Calcarele marnoase se alterează gălbui-ruginiu şi au cruste de limonit şi inele de difuziune, conţin nodului feruginoşi brun-roşcaţi, cu amoniţi (Valea Neagră). Marnele au patină alburie iar granulele de glauconit sunt vizibile. Accidentele silicioase devin alburii-gălbui prin alterare. Prin decalcifiere rocile cu silice devin poroase, cu aspect de gaize. Pe creste şi versanţi accidentele silicioase decalcifiate dau fragmente angulare, brun-gălbui, cu spărtură mată sau lucioasă.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Patrulius et al. (1982, idem, p. 26-29).
8. Limite: La localitatea tip formaţiunea acoperă calcare marnoase cefenii-gălbui de la partea terminală a Calcarelor cu Gryphaea. Limita superioară, mascată aici de grohotişuri, este la contactul cu Formaţiunea Marnelor şi Marnocalcarelor cu Harpoceratidae (Patrulius et al., 1982, idem, p. 29).
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Belemniţi, amoniţi (Amaltheus stokesi, în malul stâng al Crişului Repede, la Vadu Crişului), uneori fosfatizaţi. Puncte fosilifere sunt la Valea Peştireului, Pîrîul lui Drăgoi, malul stâng al Văii negre (pe marginea de sud a Bazinului Borod), Fântânele (în sudul Pădurii Craiului), Valea Cuţilor, Valea Boiului. Liste de faune dau Patrulius et Iordan (în Patrulius et al., 1982, idem, p. 102-104).
10. Mediul depoziţional:
11. Corelări:
Literatura citată
Lupu M., Borcoș M., Giușcă R., Bleahu M., 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 9-Şimleul Silvaniei.
Patrulius D., Lupu M., Borcoş M., 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 9-Şimleul Silvaniei. Notă explicativă. 46 p.
Patrulius D., Popa Elena, Cîmpeanu Şt., Orăşanu Th., 1973, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 41a-Remeţi.
Patrulius D., Popa Elena, Tomescu Camelia, Popescu Ileana, Iordan Magdalena, Pop G., Panin Ştefana, Bordea S., 1982, Cercetări biostratigrafice pentru corelarea formaţiunilor mezozoice. Formaţiuni jurasice şi neocomiene din Apusenii de Nord. Raport, F. G., 117 p.