1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Membrul inferior al Stratelor de Căpuş; membru al Seriei Marine Inferioare cf. Răileanu et Saulea (1956); (iii) Depresiunea Transilvaniei.
3. Vârsta: Eocen mediu (Luteţian superior).
4. Sinonimie: “Orizontul gipsului inferior şi al marno-calcarelor cu Anomya” (sic!) (Răileanu et Saulea, 1956, p. 278); “Nivelul superior” al “Orizontului gipsului inferior şi al marno-calcarelor cu Anomia” (Vlaicu-Tătărîm, 1963, p. 38); “Lower Molluscan Marls” (Popescu et al., 1978, p. 304; Popescu, 1978, p. 102).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Dealul Dîmbul Rotund, la Luna de Sus (la SE de Gilău), jud. Cluj (v. harta geologică în Vlaicu-Tătărîm, 1963); (ii) Nord-vestul Depresiunii Transilvaniei, cu excepţia zonelor marginale (zona Cluj - Huedin, Valea Inuc, cariera Foidaş, Băile Leghia, Dealul Şatra şi Cionca, malul stâng al Văii Căpuş şi al Văii Someş (Popescu et al., 1978, p. 304 şi fig. 2 la p. 302 şi harta geologică însoţitoare).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) La Dealul Dîmbul Rotund succesiunea Marnelor Inferioare cu Moluşte cuprinde trei intervale litologice (în ordinea succesiunii stratigrafice) (Vlaicu-Tătărîm, 1963, p. 40):
- In bază, un interval de 8 m grosime, constituit din marne cenuşii-verzui, fin micacee, concoidale (4 din bază), urmate de un lumaşel cu Gryphaea brongniarti gros de 4 m;
- Intervalul mijlociu de 0,5-0,8 m grosime este constituit din marne gălbui, tari, cu pectinide şi cochilii fragmentare, precum şi exemplare de Natica, Anomia, Eupatagus;
- Intervalul superior, gros de 5 m, este constituit din marne cenuşii-albăstrii, cu glauconit, fragmente de cochilii. Către partea superioară a acestui interval se găsesc ostreide mari (Gryphaea esterhazyi). Popescu et al. (1978, p. 304-305) prezintă o succesiune asemănătoare la sud de satul Inuc şi în cariera Foidaş, unde intervalul cu Eupatagus devine calcaros iar cel cu Gryphaea esterhazyi este constituit din calcare oolitice; (ii) La Hodiş, pe Valea Peştera, cele trei intervale practic lipsesc, ele fiind înlocuite de 30 m stromatolite acoperite de o gresie nefosiliferă.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Popescu (1978, p. 102); (ii) Popescu et al. (1978, p. 304-310).
8. Limite: Limita inferioară este la contactul cu Gipsul Inferior (cu termenul final al acestuia, constituit din dolomite şi marne cu Anomia); limita superioară este la contactul cu Orizontul cu Nummulites perforatus al Stratelor de Căpuş.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) După Popescu et al. (1978, p. 305-310) faună bogată reprezentată prin bivalve de tip mesogean, care formează concentrări în nivelul cu Gryphaea brongniarti şi în cel cu Gryphaea esterhazyi; echinoderme (Eupatagus multituberculatus, Conoclypeus). Microfauna este constituită din asociaţii bogate de ostracode, foraminifere bentonice (cu specia Pararotalia inermis şi nummuliţii: Nummulites striatus, N. beaumonti), nannoplancton calcaros (Reticulofenestra umbilica); (ii) Zona Reticulofenestra umbilica (jumătatea superioară a NP 15) indică partea superioară a Eocenului mediu.
10. Mediul depoziţional: Fauna de moluşte indică afinităţi cu provincia mediteraneană. Ape marine de mică adâncime, în zona subtropicală umedă (Popescu et al., 1978, p. 305-310).
11. Corelări:
Literatura citată
Popescu B., 1978, On the lithostratigraphic nomenclature of the NW Transylvania Eocene. Rev. roum. géol., géoph., géog., Géol.,22, 99-107.
Popescu B., Bombiţă G., Rusu A., Iva Mariana, Gheţa N., Olteanu R., Popescu Daniela, Tăutu Elena, 1978, The Eocene of the Cluj-Huedin area. D. S. Inst. Geol., 64, 4, 295-357.
Răileanu Gr., Saulea Emilia, 1956, Paleogenul din regiunea Cluj şi Jibou (NW Bazinului Transilvaniei). AN, 29, 271-308.
Vlaicu-Tătărîm Niţa, 1963, Stratigrafia Eocenului din regiunea de la sud-vest de Cluj. Ed. Acad., 189 p., 19 pl, 1 hartă.