1. Statutul numelui: Acceptat.
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Munții Apuseni de Sud - Unitatea de Trascău, Pânza de Bedeleu.
3. Vârsta: Tithonian mediu-Berriasian.
4. Sinonimie: ”Calcarele masive de tip Stramberg”, ”Calcarele de Stramberg” (Ianovici et al., 1976, p. 178, 180); ”Calcare de Stramberg” pe Harta geologică a României, 1:200,000, foile 17-Brad, 18-Turda.
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (ii) După Lupu (1972, p. 15-27) în Pânza de Trascău Calcarele de Stramberg constituie masivele Piatra Trascăului şi Poiana şi un aliniament vestic de calcare, pornind de la Vârful Cireşului spre sud, traversând Valea Rîmeţi, jud. Alba. In Pânza de Bedeleu formează o culme muntoasă de 20 km lungime şi klipele de la Pleaşa Rîmeţilor şi Poiana (v. Harta geologică 1:50,000, în Bordea et al., 1968a). Harta geologică a României, 1:200,000, foaia 17-Brad, carourile c3, c4, d2, d3, d4 (Bleahu et al., 1967, 1968); foaia 18-Turda, carourile a3, b2, b3, c2, c3, d1 (Lupu et al., 1967, 1967a); Harta geologică a României, 1:50,000, foile 73a-Hălmagiu (Lupu et al., 1979), 73b-Blăjeni (Bordea et Constantinescu, 1975), 72d-Roșia Nouă (Savu et al., 1979), 73d-Brad (Bordea et Borcoș, 1972), 57d-Poșaga (Balintoni et al., 1987), 74c-Zlatna (Borcoș et al., 1981).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): In Munţii Trascău Calcarele de Stramberg, intens recristalizate, prezintă microfaciesuri sparitice (intrasparrudite, intrasparite) şi mai rar micritice (Lupu, idem, p. 15). In Pânza de Bedeleu stiva Calcarelor de Stramberg are 700 m grosime. Acestea sunt recristalizate extins dar au fost identificate şi calcarenite cu litoclaste micritice, micrite violacee, micrite des stratificate, cenuşii (la partea superioară a klipei de la Poiana şi în culmea Bedeleului), brecii sudate cu claste de calcare alb-roz (klipa de la Poiana Aiudului) şi cenuşii. Breciile au 1-1,5 m în baza formaţiunii şi 15 m grosime la partea superioară unde au matrice violacee constituită din cenuşă vulcanică bazică (Lupu, idem, p. 28).
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (ii) Lupu (idem, p. 15-27).
8. Limite: După Lupu (idem, p. 15, 29) în Unitatea de Trascău Calcarele de Stramberg stau transgresiv pe ofiolite (în est) sau acoperă în continuitate de sedimentare calcarele kimmeridgian-tithonian inferioare (în vest). In Pânza de Bedeleu Calcarele de Stramberg din klipa Pleaşa Rîmeţilor sunt prinse în Stratele de Rîmeţi şi au poziţie răsturnată (Bordea et al., 1968, p. 226-227, fig. 5). Limita superioară în Cheile Turzii este marcată de o discontinuitate (hardground) urmată de Stratele cu Aptychus. In alte părţi ale Munţilor Trascău partea superioară a Calcarelor de Stramberg este marcată de o suprafaţă de eroziune care a precedat depunerea unor depozite mai noi.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Bivalve (Diceras), alge (Clypeina jurassica), în Munţii Trascău. In Pânza de Bedeleu, spre partea superioară a formaţiunii sunt prezente foraminifere (Trocholina alpina, T. elongata, Nautiloculina oolitica), alge (Cayeuxia moldavica, Clypeina jurassica). In clastele breciei de la partea superioară a formaţiunii au fost citate Tintinnopsella carpatica şi Calpionellopsis sp. (Lupu, idem, p. 28-29).
10. Mediul depoziţional: Marin.
11. Corelări:
Literatura citată
Balintoni I., Lupu, Iancu Viorica, Lazăr C., 1987, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 57d-Poşaga.
Bleahu M., Savu H., Borcoş M., 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 17-Brad.
Bleahu M., Borcoş M., Savu H., 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 17-Brad. Notă explicativă, 60 p.
Borcoş M., Berbeleac I., Bordea S., Bordea Josefina, Mantea G., Boştinescu S., 1981, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 74c-Zlatna.
Bordea S., Borcoş M., 1972, Harta geologică a Rămâniei, scara 1:50,000, foaia 73d-Brad.
Bordea S., Bordea Josefina, Georgescu V., Mantea G., Puricel R., 1968, Asupra prezenţei unei forme hauteriviene în masivul calcaros Cetea-Pleaşa din zona Galda-Rîmeţi. D. S. Inst. Geol., 54, 1, 223-234.
Bordea S., Constantinescu R., 1975, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 73b- Blăjeni.
Ianovici V., Borcoş M., Bleahu M., Patrulius D., Lupu M., Dimitrescu R., Savu H., 1976, Geologia Munţilor Apuseni. Ed. Acad., 631 p.
Lupu M., 1972, Stratigrafia şi structura formaţiunilor mezozoice din Munţii Trascău. Rezumatul tezei de doctorat, 56 p.
Lupu M., Borcoş M., Dimian M., Lupu Denisa, Dimitrescu R., 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 18-Turda.
Lupu M., Borcoş M., Dimitrescu R., 1967a, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 18-Turda, Notă explicativă, 43 p.
Lupu Mircea, Berbeleac Ion, Ştefan Avram, Papaianopol Ioan, 1979, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 73a-Hălmagiu.
Savu H., Lupu M., Lupu Denisa, Ştefan A., Istrate G., 1979, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 72d-Roşia Nouă.