1. Statutul numelui: Acceptat.
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Carpații Orientali - Sinclinalul Măgura Codlei (Solzul), Sinclinoriul Dîmbovicioara.
3. Vârsta: Kimmeridgian - Tithonian - Berriasian inferior.
4. Sinonimie: “Calcarele Tithonice” (Patrulius, 1963, p. 119); “calcarele albe masive de tip Stramberg” (Săndulescu, 1964, p. 391); “calcarele de Stramberg” (Săndulescu, 1966, p. 185); “Tithonicul” (Popescu, 1966, p. 164); “Calcarele de “facies Stramberg” (Patrulius et Avram, în Patrulius et al., 1977b, p. 4); “Grupul de Piatra Craiului” (Patrulius, în Patrulius et al., 1980, p. 10).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (ii) Harta geologică în Patrulius (1963) şi în Săndulescu (1964, 1966); Măgura Codlei şi petice izolate la Holbav şi sud Codlea, Masivul Postăvaru-Runcu, (Munţii Braşovului, Piatra Craiului; v. şi fişa Calcarele Tithonice. Harta geologică a României, 1:200,000, foaia 28-Brașov, carourile c1, d1, d2 (Patrulius et al., 1967, 1968); Harta geologică a României, 1:50,000, foile 110a-Bârsa Fierului (Dumitrescu et al., 1974), 110c-Rucăr (Dumitrescu et al., 1971), 110d-Moeciu (Patrulius et al., 1971).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Săndulescu (1966, idem, p. 185-186) a descris Calcarele de Stramberg din Măgura Codlei. Microfaciesurile inventariate sunt reprezentate prin calcare microcristaline, uneori fin peloidale, recristalizate (în partea inferioară a stivei); calcare peloidale, rar calcar oolitice; rar calcarenite. Patrulius et Avram (în Patrulius et al., 1977b, p. 4-6) au descris “Calcarele de“facies Stramberg” (Tithonic - Valanginian)” din sectorul Dîmbovicioara - Dealul Sasului: “succesiunea calcarelor albe “de facies Stramberg” prezintă la partea lor inferioară o stratificaţie evidentă în bancuri groase (decimetrice-submetrice) iar la partea superioară un aspect masiv în care statificaţia este totuşi decelabilă, fiind pusă în evidenţă de diasteme stilolitice nivele cu structură laminoid-fenestrală sau contacte tranşante între diverse microfaciesuri: calcar micritic sau micritic peletal în contact cu calcar mai grosier granular...câteva nivele reper de calcare detritice mai grosiere (brecii şi conglomerate), marcând discontinuităţi mai importante dar greu de identificat din cauza grosimii lor foarte reduse (aproximativ 10 cm).” Aceste discontinuităţi se plasează sub limita Berriasian - Valanginian. Partea valanginiană a stivei este păstrată numai în unele compartimente delimitate de falii şi are doar câteva zeci de metri grosime. După aceiaşi autori (p. 5) pe versantul vestic al Bucegilor, de la Colţii Ţapului spre nord, Calcarele de Stramberg conţin o formă de moluşte şi brahiopode ce se corelează cu Calcarele micritice cu calpionelle ale Zonei Pre - Leaota (la Poliţie).
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii):
8. Limite: Limita inferioară este la contactul cu Stratele de Jaspuri, callovian superior - oxfordiene (Săndulescu, 1966, idem, p. 185). Limita superioară este la contactul cu Formaţiunea de Dîmbovicioara (Patrulius et Avram, în Patrulius et al., 1977b, p. 5).
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): Săndulescu (1966, idem, p. 186) citează Trocholina elongata, Coscinoconus apinus, Clypeina jurasica, Bacinella irregularis, alge codiacee (Cayeuxia), dasicladacee (Salpingoporella).
10. Mediul depoziţional:
11. Corelări:
Literatura citată
Dimitrescu R., Popescu Ileana, Schuster A. C., 1974, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 110a-Bîrsa Fierului.
Dimitrescu R., Patrulius D., Popescu Ileana, 1971, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 110c-Rucăr.
Patrulius D., 1963, Schiţă stratigrafică a seriei neocomiene de Dîmbovicioara: Hauterivian, Barremian şi Bedoulian de facies pelagic şi recifal. Congr. V al Soc. Geol. Carpato-Balcanică, III, 2, 117-126.
Patrulius D., Dimitrescu R., Codarcea Marcela Dessila, Gherasi N., Săndulescu M., Popescu Ileana, Popa Elena, Bandrabur T., 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 28-Braşov.
Patrulius D., Dimitrescu R., Gherasi N., 1968, Harta geologică a României, scara 1: 200,000, foaia 28-Braşov. Notă explicativă, 68 p.
Patrulius D., Dimitrescu R., Popescu Ileana, 1971, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 110d-Moeciu.
Patrulius D., Alexandrescu Gr., Antonescu E., Avram E., Bombiţă G., Bratu Elena, Ion Jana, Lupu Denisa, Manoliu Eugenia, Mihăilescu N., Neagu T., Papiu V.C., Tăutu Elena, 1977b, Studiul complex macro şi micropaleontologic al Cretacicului şi Paleogenului din Carpaţii Orientali, în vederea corelării optimizate a depozitelor favorabile acumulărilor de substanţe minerale utile. Raport, F. G., 157 p.
Patrulius D., Antonescu E., Avram E., Baltres A., Dumitrică P., Iordan Magdalena, Iva Mariana, Morariu Alexandra, Pop Gr., Popa Elena, Popescu Ileana, 1980, Studiul petrologic şi biostratigrafic complex al formaţiunilor jurasice şi neocomiene din Carpaţii româneşti şi Dobrogea în vederea evaluării potenţialului de resurse minerale. Sectorul Leaota-Braşov-Munţii Perşani. Raport, F. G., 132 p.
Popescu Ileana, 1966, Contribuţii la cunoaşterea stratigrafiei şi structurii geologice a masivului Piatra Craiului. D. S. Inst. Geol., 52, 2, 157-173.
Săndulescu M., 1964, Structura geologică a masivului Postăvarul-Runcu (Munţii Braşovului). AN, 34, 2, 381-420.
Săndulescu M., 1966, Structura geologică a terenurilor mezozoice de la exteriorul masivului cristalin al Făgăraşului. D. S. Inst. Geol., 52, 2, 177-201.