1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Membru al Grupului de Cluj; (iii) Depresiunea Transilvaniei.
3. Vârsta: Priabonian.
4. Sinonimie: “Marnele cu Briozoare” (Răileanu et Saulea, 1956, p. 289, în aria Gilăului); “Brebi Marl Formation” (Popescu, 1976, p. 123) “Brebi Marls” (Popescu, 1978, p. 105; Popescu et al., 1978, p. 333 şi fig. 5 la p. 334); “Marnele de Brebi” (Popescu 1979, p. 9, Tab. 1). Pentru alte sinonimii, v. Tabelul 2, în Popescu (1978).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) In aria Mezeşului: sub drumul dintre Popasul Romanilor şi satul Stîna, la Brebi (SV de Jibou), jud. Sălaj. In aria Gilăului, Valea Arişcut lângă Turea şi Valea Peştera lângă Hodiş, jud. Cluj; (ii) Răileanu et Saulea (1956, p. 291); Harta geologică 1: 100,000, în Popescu et al. (1978); Harta geologică 1: 200,000, foaia 10-Cluj (Dumitrescu, 1968; Saulea et al., 1967).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Formaţiunea este marnoasă, cu intercalaţii de calcare argiloase în aria Mezeşului, argiloasă (Marne cu Briozoare) în aria Gilăului şi lipseşte către aria Prelucii. Grosimea ei este de 60-80 m. In zona Cluj-Huedin litologia este monotonă. Local se intercalează calcare argiloase, lumaşele cu Chlamys, concentrări de briozoare. Uneori cochiliile au fost piritizate.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Hofmann (1879, citat de Popescu, 1978, p. 105).
8. Limite: Limita inferioară este la contactul cu Calcarul de Cluj. Limita superioară este de tranziţie gradată, la contactul cu Stratele de Hoia sau cu Formaţiunea de Mera, oligocene (Popescu et al., 1978, p. 335).
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Briozoare (133 specii după Ghiurca, 1962, citat de Popescu et al., 1978, p. 333). Către partea superioară a succesiunii este prezent nivelul cu Picnodonte gigantica. Popescu et al. (1978, p. 337-342) prezintă liste de microfaună, inclusiv nummuliţi, moluşte (20 genuri), echinoderme, ostracode, nannoplancton. Asociaţia palinologică include polen de conifere şi de foioase.
10. Mediul depoziţional:
11. Corelări: In aria Prelucii Marnele de Brebi trec în Formaţiunea de Cozla (Popescu, 1978, p. 105).
Literatura citată
Dumitrescu I., 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 10-Cluj, Nota explicativă, 43 p.
Popescu B., 1976, Sedimentology of Priabonian carbonate rocks, Jibou area - N-W Transylvanian Basin. AN, 48, 117-140.
Popescu B., 1978, On the lithostratigraphic nomenclature of the NW Transylvania Eocene. Rev. roum. géol., géoph., géog., Géol.,22, 99-107.
Popescu B.R., 1979, Sedimentarea carbonatică în nord-vestul Transilvaniei în timpul Eocenului şi Oligocenului. Rezumatul tezei de doctorat. 25 p.
Popescu B., Bombiţă G., Rusu A., Iva Mariana, Gheţa N., Olteanu R., Popescu Daniela, Tăutu Elena, 1978, The Eocene of the Cluj-Huedin area. D. S. Inst. Geol., 64, 4, 295-357.
Răileanu Gr., Saulea Emilia, 1956, Paleogenul din regiunea Cluj şi Jibou (NW Bazinului Transilvaniei). AN, 29, 271-308.
Saulea E., Dumitrescu I., Bombiţă Gh., Marinescu Fl., Borcoş, M., Stancu Iosefina, 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 10-Cluj.