1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Membru al Seriei Marine Superioare (Răileanu et Saulea, 1956, p. 288); (iii) Depresiunea Transilvaniei.
3. Vârsta: Eocen superior (Priabonian superior).
4. Sinonimie: “stratele cu Intermedia” (Koch, 1874, citat de Răileanu et Saulea, 1956, p. 288); “Marnele cu Nummulites fabianii” (Răileanu et Saulea, 1956, p. 288); “Orizontul marnelor şi calcarelor cu Nummulites fabianii” (Vlaicu-Tătărîm, 1963, p. 70); “Nivelul cu N. fabianii” (Popescu 1979, tab. 1).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (ii) La SV de Cluj (la vest şi est de Valea Gîrbăului), D. Lazului, D. Dosuri, împrejurimile satului Sălicea, satul Ciurile (dealuri la est şi nord de Cluj); Harta geologică 1: 100,000 (Saulea, în Răileanu et Saulea, 1956); Harta geologică 1: 40,000 (Vlaicu-Tătărîm, 1963); Harta geologică 1: 200,000, foaia 10-Cluj (Dumitrescu, 1968; Saulea et al., 1967).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) După Răileanu et Saulea (1956, p. 289) Marnele cu Nummulites fabianii au o grosime medie de 20 m, subţiindu-se treptat spre sud şi NV. Ele sunt esenţial marnoase, cu rare intercalaţii de calcare stratificate (mai frecvente la D. Pleşca de la sud de Someş). Pe Pîrîul Sec, la nord de Ciurile, Vlaicu-Tătărîm (1963, p. 71) descrie următoarea succesiune (în sens ascendent): Imediat peste Stratele de Cluj (lumaşelul cu Modiolus) urmează 0,2 m calcare grezoase, glauconitice, cu Nummultes fabianii frecvenţi, apoi 0,4 m calcare nisipoase dure, cenuşii-gălbui, cu N. fabianii, Anomia, Cardium, echinide. Succesiunea se încheie cu 3-3,5 m calcare grezoase cu numeroşi nummuliţi, Chlamys, Leiopedina samusi. Aceste calcare grezoase constituie 5-6 pachete de strate cu grosimi de 0,3-0,5 m separate prin marne nisipoase cu nummuliţi. Partea terminală a succesiunii nu aflorează; (ii) La est de culmea Mezeşului “orizontul devine calcaros, aproape neseparabil litologic de calcarul grosier superior” (Răileanu et Saulea, 1956, p. 289). Spre Valea Nadaşului (D.Baciu la vest de cluj) se trece la marne nisipoase.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Răileanu et Saulea (1956, p. 288-289); Vlaicu-Tătărîm (1963, p. 70-74).
8. Limite: Limita inferioară este la contactul cu Stratele de cluj (cu Orizontul Calcarului Grosier Superior). Limita superioară este la contactul cu Marnele cu Briozoare (= Marnele de Brebi), eocen superioare. Raporturile stratigrafice pot fi văzute pe versantul sudic al dealului Galiser şi pe cel vestic al Dealului Dumbrava (Vlaicu-Tătărîm, 1963, p. 71 şi harta însoţitoare).
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Nummuliţi, lamelibranhiate, gasteropode, echinide, corali solitari din care Vlaicu-Tătărîm (1963, p. 71-73) a determinat numeroase specii care completează inventarul lui Koch (1894, citat de Vlaicu-Tătărîm, 1963, p. 73-74).
10. Mediul depoziţional:
11. Corelări: Marnele cu Nummulites fabianii se corelează cu Marnele de Brebi (Răileanu et Saulea, 1956; Popescu, 1979, Tab. 1).
Literatura citată
Dumitrescu I., 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 10-Cluj, Nota explicativă, 43 p.
Popescu B.R., 1979, Sedimentarea carbonatică în nord-vestul Transilvaniei în timpul Eocenului şi Oligocenului. Rezumatul tezei de doctorat. 25 p.
Răileanu Gr., Saulea Emilia, 1956, Paleogenul din regiunea Cluj şi Jibou (NW Bazinului Transilvaniei). AN, 29, 271-308.
Saulea E., Dumitrescu I., Bombiţă Gh., Marinescu Fl., Borcoş, M., Stancu Iosefina, 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 10-Cluj.
Vlaicu-Tătărîm Niţa, 1963, Stratigrafia Eocenului din regiunea de la sud-vest de Cluj. Ed. Acad., 189 p., 19 pl, 1 hartă.