1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Membru al Grupului de Cluj; Membru al Seriei Marine Superioare (Răileanu et Saulea, 1956); (iii) Depresiunea Transilvaniei.
3. Vârsta: Eocen superior (Priabonian superior).
4. Sinonimie: “Marnele cu Briozoare” (Răileanu et Saulea, 1956, p. 289); “Orizontul Marnelor cu Briozoare - Marnele de Brebi” (Mészáros, 1957, p. 7); “Orizontul marnelor şi calcarelor cu briozoare” (Vlaicu-Tătărîm, 1963, p. 74); “Orizontul marnelor cu Briozoare” (Mészáros et al., 1970, p. 166); “Brebi Marls” (Popescu, 1978, p. 105; Popescu et al., 1978, p. 333). v. fişa litostratigrafică Marnele de Brebi.
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Neprecizată; (ii) Aria Gilăului, zona Cluj-Mera (Răileanu et Saulea, 1956, harta geologică însoţitoare); sud-est de Floreşti, jud. Cluj (Vlaicu-Tătărîm, 1963, harta geologică însoţitoare); Harta geologică 1:200,000, foile 10-Cluj (Dumitrescu, 1968; Saulea et al., 1967), 18-Turda (Lupu et al., 1967).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): In zona Cluj-Mera Marnele cu Briozoare, groase de circa 40 m, constau din “marne friabile nisipoase, vinete-albicioase, în masa cărora se găsesc numeroase Briozoare în colonii tubulare, Pectinide şi Ostreide de talie mică. Ultimii 5-6 m ai părţii superioare sunt lipsite de Briozoare şi au în bază un nivel foarte bogat în Ostrei mari... La S de Someş spre V. Pleşca şi până în D. Dumbrava marnele friabile sunt înlocuite prin calcare marnoase poroase cu Briozoare în colonii foliacee, la care se adaugă Lamellibranchiate mai variate; nivelul cu Ostrei mari se menţine la partea superioară” (Răileanu et Saulea, 1956, p. 289 şi harta geologică 1:75,000, însoţitoare). La sud-est de Floreşti (Dealul Dumbrava) este prezent alt facies al Marnelor cu Briozoare care constă din “calcare albe-cenuşii, dure, în bancuri groase, foarte bogate în organisme. Conţin: briozoare în colonii tubulare, rămuroase sau sub formă de cruste, foarte frecvente, apoi pectinide şi mulaje de lamelibranhiate şi gasteropode, echinide şi rari numuliţi. Intre aceste bancuri de calcare mai compacte, se intercalează calcare de aceeaşi culoare, poroasecu aceleşi organisme.... Calcarele cu briozoare sunt deschise pe o grosime de 10-12 m. Partea superioară a orizontului nu se poate distinge” (Vlaicu-Tătărîm, 1963, p. 74-75 şi harta geologică însoţitoare). Acelaşi autor arată că Marnele cu Briozoare, a căror grosime nu pare a depăşi 25 m, prezintă variaţii de la calcare recifale, în sud, către calcare mai dure, poroase, apoi către marne cu abundente briozoare cheilostomate.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Hauer et Stache (1863, citat de Popescu, 1978, p. 105); (ii) v. Sinonimie.
8. Limite: Limita inferioară este la contactul concordant cu Marnele cu Nummulites Fabianii. Limita superioară, erozivă, este la contactul cu depozite miocene transgresive badeniene sau sarmaţiene (Dealul Galiser, Dealul Dumbrava, la SE de Floreşti). In forajul de la Jac limita superioară este la contactul cu Formaţiunea de Mera (Mészáros et al., 1970, fig. 1 la p. 167).
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Briozoare cheilostomate, foraminifere (Rotaliide, Miliolide, Textulariide, Nummuliţi - N. fabianii), plăci şi spini de echinide, bivalve (Pinna), frecvente alge calcaroase Rhodoficee. Mészáros et al. (1970, p. 168 şi fig. 1 la p. 167) prezintă liste cu fosile din forajul de la Jac.
10. Mediul depoziţional: Marin normal, de şelf extern.
11. Corelări:
Literatura citată
Dumitrescu I., 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 10-Cluj, Nota explicativă, 43 p.
Lupu M., Borcoş M., Dimitrescu R., 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 18-Turda, Notă explicativă, 43 p.
Lupu M., Borcoş M., Dimian M., Lupu Denisa, Dimitrescu R., 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 18-Turda.
Mészáros N., 1957, Fauna de moluşte a depozitelor paleogene din nord-vestul Transilvaniei. Ed. Academiei, 174 p, 33 pl.
Popescu B., 1978, On the lithostratigraphic nomenclature of the NW Transylvania Eocene. Rev. roum. géol., géoph., géog., Géol.,22, 99-107.
Popescu B., Bombiţă G., Rusu A., Iva Mariana, Gheţa N., Olteanu R., Popescu Daniela, Tăutu Elena, 1978, The Eocene of the Cluj-Huedin area. D. S. Inst. Geol., 64, 4, 295-357.
Răileanu Gr., Saulea Emilia, 1956, Paleogenul din regiunea Cluj şi Jibou (NW Bazinului Transilvaniei). AN, 29, 271-308.
Saulea E., Dumitrescu I., Bombiţă Gh., Marinescu Fl., Borcoş, M., Stancu Iosefina, 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 10-Cluj.
Vlaicu-Tătărîm Niţa, 1963, Stratigrafia Eocenului din regiunea de la sud-vest de Cluj. Ed. Acad., 189 p., 19 pl, 1 hartă.